Dragă cititorule, te anunț că am să scriu cinci tablete consecutive despre un serial care redă povestea mitică a Mântuitorului. Este un proiect gândit acum câteva luni, dar evenimentele ultimelor zile m-au făcut să-l încep. * „Domnul s-a trezit, ca un om puternic, puternic, dar amețit de vin.” Sfârșitul sezonului doi ne … Citește mai mult
Bojdeuca Unii dintre noi uită de unde au plecat și se umflă în pene, așa, ca păunii. Nimic nu le mai convine. Occidentul emulat la maxim, dar fără experiența trăirii în Occident, vestul în variantă estică… Marea nu mai este suficient de caldă vara, faleza e neîncăpătoare, plaja nu este ocupată de șezlonguri gratis (niciun … Citește mai mult
Cristina Alexandru-Dinu Prietenii (mulți) care scriu în fiecare săptămână paginile de cultură ale Gazetei știu că fără Cristina Alexandru-Dinu textele lor n-ar putea ajunge la cititorii (și ei mulți) pe care îi avem. De curând, ea a susținut cu succes teza de doctorat, iar cartea pe care v-o prezentăm este rodul muncii și efortului … Citește mai mult
Șumi Ies noaptea prin curte, așa, de aeriseală. Îmi place să văd stelele, obicei din copilărie, sau să arunc o privire pe stradă. Cunosc toți maidanezii, e drept că sînt din ce în ce mai rari. Am observat că apar după ce se trage cu petarde, oficial sau la particular. Cîini care aveau … Citește mai mult
Empatismul (IX) Poezia Poezia ne pune, ne propune întotdeauna o întoarcere la dialogul despre lucrurile cu adevărat importante, la modul (și modurile) în care își apropie cel mai bine stările și/sau trăirile vechi ori noi care o compun, care mai departe îi creează evenimentele care i-o bulversează, care i-o (re)scriu și îi fac cunoștință … Citește mai mult
Ipoteza de la care pornim este simplă: odată instituite principalele componente ale dispozitivului autohton de putere postcomunist – urmate de conformarea umană și instituțională la regulile funcţionale ale acestuia – schimbările în viziunile ori atitudinile politicienilor referitoare la optimizarea acestui dispozitiv sunt puțin probabile. Ne referim la un proces adaptativ al politicienilor. Un proces … Citește mai mult
Salutări provensale de august, dintr-o perioadă în care soarele amiezii pare să fi pus stăpânire pe întregul peisaj, iar briza caldă ne îndeamnă pe toți la tihnă, la sieste lungi și la călătorii pline de farmec! În aceste zile de vară târzie, când începutul alert al anului universitar este deja aici, deși parcă se … Citește mai mult
Vorbe din cotidianitatea medie 78. Stăteam pe terasă și citeam un roman. Îmi era clar că n-o să-l citesc pe tot. Mă interesa doar structura lui compozițională, restul erau detalii. Iar compoziția lui îmi amintea de relația lui Alfred Tarski dintre metalimbaj și limbajul-obiect. Și asta pentru că și eu experimentasem într-un roman o asemenea … Citește mai mult
Parșivii nu vor aprecia niciodată bunătatea care li se arată, într-o lume pe care o apasă cu osânza lor fleșcăită, roșie, galbenă, adică toate culorile. Esop spunea că un parșiv, chiar dacă arată că ar putea să fie și cinstit, din pricina firii lui nu poate fi crezut. Și totuși, viața lor e plină de … Citește mai mult
NIMICUL DIN VIEȚILE NOASTRE MĂRUNTE, de Gelu Diaconu, Editura PRUT Internațional Există, se pot recunoaște și citi întotdeauna în poezie acele necesare neliniști prin care își face vizibile, cunoscute exprimările, modurile în care se așază și rămâne mai departe în lume, în mișcările, apropierile și atingerile ei. Sunt scoase din fiecare context disponibilizat de … Citește mai mult
16. iluzii alb-roșii e prima din ultimele dimineți în care singurătatea și tristețea se leagă cu un șnur alb-roșu oamenii se amăgesc spunînd că primăvara s-a reîntors însă ce nu văd ei de fapt e că acel șnur e tăios, poate străpunge pielea, sau să sugrume un ghiocel, să oprească circulația sîngelui … Citește mai mult
david, david uită-te la mine uite cât de mici suntem uite cum roim ca niște muște în jurul tău neînsemnați trecători sortiți uitării și totuși nu ți-am observat așa zisele defecte până când ei nu mi le-au arătat iar acum nu pot să nu le mai văd asta e … Citește mai mult
mai ascultăm un cîntec mai bem un pic de bere între noi e atîta tăcere între noi e un pîntec plin de durere (rămas) a aștepta cuvînt sau nepăsare (so on) nedormitul din mine șoptește nefericitului din mine că ar trebui să tacă (neplînsul) singurătatea berii cu ochii ațintiți spre intrare sau … Citește mai mult
Alice Munro – maestra nuvelei contemporane Există o geometrie tainică în destinele femeilor care scriu. Alice Munro nu a căutat literatura în marile saloane pariziene și nici în cafenelele zgomotoase din New York; a găsit-o la margine de lume, în Ontario. Privită de departe, se vede o viață simplă, de o cumințenie provincială. De … Citește mai mult
Spânul (2). Turnavitu. Mit urban Balcanic, iute rău propune o serie de texte dedicate figurilor simbolice ale imaginarului balcanic. Fiecare apariție dezvoltă o temă — o formă recognoscibilă de comportament — printr‑un eseu de deschidere și câteva povestiri de ficțiune, construite în registrul legendelor urbane. Primele texte sunt consacrate Spânului. Nu ca personaj de … Citește mai mult
Un interviu în mai multe secvențe (Din Adevărul și România de la zero, 12 și 13 martie 2013 – Vlad Stoicescu) Fotografie din arhiva personală a lui Dorin Tudoran… – „Frica este mai contagioasă decât curajul” Deși e la mii de kilometri distanță de România, sau poate tocmai din acest motiv, … Citește mai mult
Poem de august… Doctorul cel rău se apropie tiptil… știu că există un doctor rău care îmi va fura totul chipuri și nume și numele meu în cele din urmă amintirile se vor rupe în franjuri gîndurile în spasme da într-un tîrziu îmi va lua totul voi rămîne doar o moluscă o meduză … Citește mai mult
„Aș vrea, dacă sunteți de acord, să inaugurăm o rubrică umoristică și ludică, cu numele de LUDEX. Vremurile numai ludice nu sunt, dar le mai dezîncruntăm și noi”, ne-a scris domnul Șerban Foarță. Suntem, firește, onorați de această colaborare și e o mare bucurie să vă putem trimite cuvintele vrăjite ale unuia dintre marii … Citește mai mult
Arta a avut, aproape dintotdeauna, și o dimensiune decorativă. Și-a găsit locul pe pereți, în case, pe obiecte, în haine și bijuterii, a însoțit ritualuri, ceremonii, mese, sărbători sau simple gesturi de zi cu zi. Nu este nimic greșit în a ne dori să trăim înconjurați de lucruri frumoase și nici în a alege … Citește mai mult
Interpretarea viselor Șapte ochii întotdeauna deschiși înspre somnul apropiat, adunat și transmis de fiecare noapte. por presimțit neatins de privire, nici de senzații descrise de puncte, de linii care se compun în apropierile ei. sfâșiere prelungită în aceste lungi întreruperi între lumi de cortine, de separări neadunate corect în împingeri, în mai departe mereu amplificate … Citește mai mult
Motto: „Îmi plac oamenii cu o singură față, Tu ești unul dintre Ei” Timpul meu are zâmbet, El este țărmul meu, Eu sunt valul lui. Prin cuprinsul timpului m-am găsit în grăuntele din nisip de pe întinsa plajă a vieții. Am fost purtat de valul mării zbuciumate, i-am sărutat buzele sărate, mi-am apropiat … Citește mai mult
Cum știu că este timpul meu? Ce este bucuria? Ce este surprinderea? Care e timpul meu? Este un timp pe care-l trăiesc doar eu? Cum putem fi în timpul cuiva? Cum poate cineva să fie în timpul nostru? Ce este timpul prezent? Este în primă instanță și cel mai adesea un timp al distanței. … Citește mai mult
Gusturile nu se discuta? Zicala „de gustibus non disputandum” nu mă mai satisface astăzi. Și asta nu pentru că n-aș fi tot timpul încurajată să-mi spun părerea – prin toate mijloacele de social media, ca twitter sau facebook, unde marea valoare a unui om e numărul de prieteni cu care, probabil, nu s-a văzut … Citește mai mult
De la „tigăită” la clătită Clătita ne-a fost lăsată moştenire de greci şi dacă ar fi să traducem denumirea originală, i-am spune „tigăită”, pentru că şi atenienii îi spuneau „tagenites”, „teganites” sau „tagenias”, toate variantele fiind derivate ale cuvântului „tegano” care desemna tigaia de prăjit. În lucrarea sa „Deipnosophistaí”, cronicarul Athenaeus*) povesteşte … Citește mai mult
Ernst Cassirer, sub influența universului filosofico-religios al școlii de la Marbourg – unde referențialul genezic era înscris în legea ființei membrilor acestei școli –, considera că numărul este un element ireductibil în comunicarea socială și că funcția sa nu este „cât” există, ci „unde” se află ceva, cineva, într-o structură. Numărul 3 nu este o … Citește mai mult
AMORE MIO Abureşte-i unghiile, una câte una, minus cele două ale degetelor fără piatră scumpă, într-un cerc de aur galben, alb argint sau, numai, cupru roşu (înverzit cu vremea), — ale doamnei. Abureşte unghiile doamnei cu lunule palide, — iar una cu noiţă neagră ce, prin roşu’ lacului, transpare ca,-ntr-un galben iris de pisică, … Citește mai mult
O viziune interdisciplinară asupra societăţii postcapitaliste (2) „Faptul că astăzi cunoştinţele au devenit resursa, în loc de o resursă, face ca societatea noastră să fie postcapitalistă. Acest fapt schimbă – fundamental – structura societăţii. Creează dinamici sociale şi economice noi. Creează noi politici (…). Putem prezice un lucru: cea mai mare schimbare va … Citește mai mult
Durerea are multe căi. Dacă lipsa conexiunii cu celălalt este frică și nevoia de a controla propriul spațiu este furie, rușinea te face conștient de tine iar tristețea recalibrează percepția ta asupra lumii. Și astfel, puțini se avântă acolo unde au de pierdut. Nu tot ce simți și ce gândești ar trebui păstrat, și cu … Citește mai mult
Un cetățean fără gândire critică nu e un cetățean, e un corp inert, iar analistul şi comentatorul de politică externă care nu îndrăznește să pună în discuție diversele narațiuni nu analizează nimic: e inutil pentru a explica realitatea. 26 august… Am citit undeva despre cadourile făcute Ucrainei de coaliția de voință. Eu sunt de … Citește mai mult
În reflecțiile din singurătate, mulți dintre noi am găsit lucruri pe care am dori să le mai spunem celorlalți. Le cântărim îndelung ori am vrea să le spunem cât mai repede, le considerăm importante, lămuritoare, dureroase, compensatorii, toate își fac loc în intențiile noastre în funcție de cât suntem de dornici de a le … Citește mai mult