Educatie

Dacă aș posta mai întîi încercarea de explicație și apoi scurta notă din jurnal, există riscul ca lectura mea de acum să influențeze eventualii cititori, așa că voi posta invers… 14 decembrie 1982, o marți      Acum două zile am văzut – pentru prima dată matur – foarte aproape, moartea. Irina m-a salvat. Problema este … Citește mai mult

    Din Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe      Livretul militar al lui Grigore Gafencu, viitor ministru de externe al României (1939-1940) și ministru plenipotențiar și trimis extraordinar la Moscova (1940-1941)… Un gând     „Sămănați și pe piatră: din sămânța moartă, putrezită, din gunoiul paserilor ce vor veni să prade se va face hrană pentru … Citește mai mult

La un moment dat, încă în putere fiind, tata și-a cumpărat o mașină de tuns. Nu ne-a spus de ce a făcut asta. Ciudățenia era că nu tunsese niciodată pe nimeni. O ungea periodic, să nu ruginească. Din când în când, o purta în mână și țăcănea cu ea prin aer. Mama râdea.    – Ia … Citește mai mult

   Și se apropia, după 41 de ani, în plină pandemie și sub apăsarea învățământului online, chiar ea, pensia…      Așa am simțit în dimineața de februarie, cu privirea mea de dascăl nu tocmai tânăr  pierdută printre zâmbetele somnoroase ale elevilor mei. Mirosea, în lumea din jurul meu, a pustiu, a jale, a singurătate apăsătoare, a … Citește mai mult

Ioana Amalia DRAGOMIR este prezentă, în fiecare săptămână, în pagina de cultură din Gazeta Dâmboviței. Salutăm lansarea romanului ei – Sfera – care a avut loc sâmbătă, 24 iulie…       Evenimentul a avut loc la sediul Primăriei orașului Fieni și la el au participat din partea editurii Bifrost editorul Andi Dumitrache, poeta, dramaturgul, prozatoarea, eseista … Citește mai mult

Maia Sazalavitz a scris recent pentru „New York Times” despre o abordare interesantă a vieții, a politicii și, de ce nu, a guvernarii: „reducerea daunelor”.  Când idealul este de neatins, hai să reducem daunele.  Vreau să salvez Pământul, dar nu sunt Elon Musk (el arputea, dar nu vrea), așa că ce pot face este să … Citește mai mult

  S-a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un domn în ţara visului (Heinrich Heine)… Așadar, poezia … Citește mai mult

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ…  Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult

Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc.  S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult

Acum nu foarte mult timp, mai exact în luna martie a acestui an, a fost publicat primul meu volum de poezie, numit Starea de existență.  Având numai 16 ani, sentimentele și reacțiile (atât ale mele, cât și ale celorlalți) întâlnite pe parcursul procesului de publicare au fost diverse: de la neîncredere, îngrijorare și ezitare în … Citește mai mult

Bastian, de Dora Pavel, Editura Polirom    Sunt autori care reușesc să așeze în ceea ce scriu unele stări și fioruri ale lor care reușesc să facă vizibile anumite neclarități, anumite invizibilități pe care reușesc să le așeze în cuvinte, care le fac să fie văzute și mai departe simțite de cititor. Reușesc să își convingă … Citește mai mult

   Deși este văzut adesea ca o formă de sacrificiu personal, în realitatea relațiilor interumane funcționale, compromisul reprezintă o necesitate, fiind cel care aduce două sau mai multe persoane pe o cale de mijloc, satisfăcătoare pentru toate părțile. În sine, compromisul nu ar trebui să fie o formă de limitare, ci devine una în momentul în … Citește mai mult

Șapte întrebări despre sensibilități, despre cuprinderile lor, despre modurile lor de a (se) transmite și despre toate insinuările lor în literatură   Dragă Simona Preda,      unu: Am citit/simțit în activitățile dumneavoastră din zona culturală o seamă de cuprinderi și multe insinuări însoțitoare ale lor, am simțit disponibilități ale simțurilor dumneavoastră de a se rarefia … Citește mai mult

   De ce sunt coloanele frumoase? Ce este atît de interesant, dacă ne referim la arhitectura clasică, la o formă de obicei cilindrică, rezemată uneori pe un mic soclu, și înflorită oarecum gratuit la partea superioară. Putem analiza forma unei coloane făcînd abstracție de funcția ei practică,  dar de funcția simbolică? Oare ce primează în reprezentarea … Citește mai mult

   Primul actor de origine română Societar al Comediei Franceze este Édouard (Eduard) de Max. Considerat în epocă unul dintre cei mai mari actori, tipul ideal de tragedian liric, Édouard de Max primea înalta onoare la 1 ianuarie 1918, fiind, în ordine, din 1680, al 355-lea Societar al Comediei Franceze. După patru ani avea să-i urmeze … Citește mai mult

   Bine v-am găsit, dragii mei! Ce mai faceţi, cum o mai duceţi ? Vă plângeţi de vreme sau staţi şi cugetaţi cum o să ajungeţi acasă şi o să daţi iama prin frigider? Remarcaţi domniile-voastre că, pe orice vreme, fie cald, ploaie sau chiar frig, eu am chef de glumă. Fiecare cu bucuria pe care … Citește mai mult

  Ieșiseră în oraş şi uneori e aşa: o simplă idee pe care o sădești în minte și intră în inconştient, unde o pui fie și ca experiment, capătă o putere pe care nu o mai poți controla. Ci ea te poate controla pe tine, acum. Ideea nu e precum ceva la care tu te gândești, … Citește mai mult

Ruptura nu era cunoscută de simțurile lui…….. Cuvântul acesta avea în literele lui așezate toate puterile ce ar fi putut ține departe această nefirească așezare și neînțelegerile ei, această desfacere ce i-ar fi stricat țesătura și întregul corp construit să împărtășească toată frumusețea lui împreună cu toate stările bune conținute. Ruptura era departe, era invizibilă … Citește mai mult

   Tableta de astăzi face parte din categoria „subiectul m-a ales pe mine, nu eu pe el”, așa că neapărat trebuie să scriu despre asta. Pentru mine personal, știrea săptămânii vine prin intermediul unui ziar din Anglia care a transmis-o, tocmai din Siberia. E vorba despre o descoperire pe care au făcut-o oamenii de știință, geologii … Citește mai mult

Dintr-o liniște oarecare se ridică încet firul unei melodii, asemeni unei încercări de a scrie cu o pană ceva ușor, ca o pregătire pentru altceva mai complicat. Apoi, sunetele devin mai ferme, se disting tot mai clar, mai decis.     Sufletul se pregătește, pornește în întâmpinarea muzicii, ca și cum ar aștepta pe cineva drag. Pașii … Citește mai mult

   Pentru mine, ideea de poveste adevărată se suprapune cu istoria. Și părinții mei citeau. Îmi aduc aminte de mesele în familie când discutau cu prietenii lor, de exemplu, despre ce greșeală a făcut Hitler, pe urmele lui Napoleon, să se lase prins de iarnă în Rusia. Copil fiind, mi se părea interesant ce auzeam la … Citește mai mult

Tata și lumea lui (cinci)      Dacă facem puțină filosofie a istoriei comuniste, Tata a fost o victimă. Nu a intrat însă la pușcărie, nu a fost învinuit de delicte economice cu iz politic, precum au pățit-o mulți alții. Sigur, a avut multe de tras de pe urma politrucilor locali, aburcați aiurea pe scara socială … Citește mai mult

   În loc de motto: În scrierile biblice am identificat două personaje care nu mor: Enoh și Sfântul Ilie.  Sfânta Maria Magdalena este apostolul, nedreptățit de creștinism.      Părerile mele… Săptămâna asta am sărbătorit doi sfinți, Sfântul Ilie și Sfânta Maria Magdalena. Nu prea aveam inspirație și nu am vrut să scot din „tolba” cu rezerve o … Citește mai mult

   Sunt zile în care mi se pare că problemele prin care trecem, ca societate, se repetă. Este un nivel pe care nu am reusșit să îl trecem. Personajele parcă și-au schimbat comportamentul, ceva s-a schimbat, însă progresul nu e nicăieri. Și, probabil,  ăsta e un blestem.     Să te schimbi fără să evoluezi. Căci până la … Citește mai mult

– Cine e? – Haideți doamnă, cum cine… – De la gaze? – Nu! De la mascați…știți doar, că v-am anunțat! – Aoleu…haideți, intrați! – Domnu’ Ghiță e acasă? – Nu, când ați sunat a zis că iese puțin să ia un suc. De la Belgrad. – Așa deci. Ce fac, mă descalț? – Nu, … Citește mai mult

Un preot mi-a spus cu mai bine de 10 ani în urmă că iertarea înseamnă să și uităm și că Dumnezeu nu ia în considerare iertarea pe care i-o acordăm celui ce ne-a greșit decât dacă uităm cu totul greșeala. M-am revoltat în sinea mea, dar am tăcut atunci. Ce putea ști un copil? Viața … Citește mai mult

Erau următoarele: – controlul permanent la casa de toleranţă Florica A., din strada Brutăriei, nr.8.; – controlul permanent la localurile publice de consum rău famate, unde „merg şi consumă băuturi diferiţi indivizi suspecţi, cerşetori şi vagabonzi, prostituate clandestine”; – identificarea cerşetorilor şi vagabonzilor şi înscrierea lor într-un registru special; – identificarea prostituatelor clandestine, ţinerea evidenţei … Citește mai mult

Andrei era un copil inteligent pentru vârsta lui, dar ştiţi vorba curiozitatea a omorât pisica? Ei bine, Andrei era și un copil curios din cale afară și, oricât i-ar fi spus părinții să fie cuminte și să evite lacurile de la marginea satului, pentru că o să vină plin de lipitori acasă, Andrei se simțea … Citește mai mult

Stau în picioare pe țărmul pietros și mă uit. Mă uit de la stânga la dreapta, și pe urmă înapoi, de la dreapta la stânga. Este atâta apă albastră peste care lucește lumina încât lucrurile nu mai au niciun înțeles. Nu înțeleg nimic. Mă uit, și nu știu la ce mă uit. Dar poate că … Citește mai mult