1.O întâmplare din Creta Am închiriat o mașină și, de dimineața până seara, am bătut insula în lung și în lat. Ajungând la Frangokastelo, unde am stat anul trecut zece zile în vila lui Aristotelis Stavris, un grec șugubăț și muncitor, mai mare cu câțiva ani ca mine, și trecând cu mașina pe lângă … Citește mai mult
Trebuie să mă văd cu un prieten la o terasă. Ajung cu cîteva minute mai devreme, la timp să primesc un mesaj de la el că e nevoit să întîrzie. Nu-i bai, comand o bere și mă uit la lumea din jur. E 6 seara, încă e cald dar destulă lume. Cîțiva tineri discută destul … Citește mai mult
Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume … Citește mai mult
10 iulie – Am „întrebat 100 de romani” ce caută un microbuz școlar din Ialomița în Budva, cea mai mare stațiune de pe litoralul din Muntenegru. Am presupus chiar că e vreun „aranjament” la mijloc și sunt dator cu scuze pentru bănuială. Am aflat astăzi motivul acestei prezențe care m-a surprins: elevii ialomițeni participă la … Citește mai mult
În 1995 se semnează un contract între Minvest SA (compania de stat care deținea perimetrul aurifer de la Roșia Montană) și Starx Resources (?) pentru explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roșiei. De reținut este faptul că în această fază proiectul minier se reducea doar la explorarea și apoi exploatarea haldelor de steril. … Citește mai mult
Dacă aș posta mai întîi încercarea de explicație și apoi scurta notă din jurnal, există riscul ca lectura mea de acum să influențeze eventualii cititori, așa că voi posta invers… 14 decembrie 1982, o marți Acum două zile am văzut – pentru prima dată matur – foarte aproape, moartea. Irina m-a salvat. Problema este … Citește mai mult
Din Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe Livretul militar al lui Grigore Gafencu, viitor ministru de externe al României (1939-1940) și ministru plenipotențiar și trimis extraordinar la Moscova (1940-1941)… Un gând „Sămănați și pe piatră: din sămânța moartă, putrezită, din gunoiul paserilor ce vor veni să prade se va face hrană pentru … Citește mai mult
La un moment dat, încă în putere fiind, tata și-a cumpărat o mașină de tuns. Nu ne-a spus de ce a făcut asta. Ciudățenia era că nu tunsese niciodată pe nimeni. O ungea periodic, să nu ruginească. Din când în când, o purta în mână și țăcănea cu ea prin aer. Mama râdea. – Ia … Citește mai mult
Și se apropia, după 41 de ani, în plină pandemie și sub apăsarea învățământului online, chiar ea, pensia… Așa am simțit în dimineața de februarie, cu privirea mea de dascăl nu tocmai tânăr pierdută printre zâmbetele somnoroase ale elevilor mei. Mirosea, în lumea din jurul meu, a pustiu, a jale, a singurătate apăsătoare, a … Citește mai mult
Ioana Amalia DRAGOMIR este prezentă, în fiecare săptămână, în pagina de cultură din Gazeta Dâmboviței. Salutăm lansarea romanului ei – Sfera – care a avut loc sâmbătă, 24 iulie… Evenimentul a avut loc la sediul Primăriei orașului Fieni și la el au participat din partea editurii Bifrost editorul Andi Dumitrache, poeta, dramaturgul, prozatoarea, eseista … Citește mai mult
Maia Sazalavitz a scris recent pentru „New York Times” despre o abordare interesantă a vieții, a politicii și, de ce nu, a guvernarii: „reducerea daunelor”. Când idealul este de neatins, hai să reducem daunele. Vreau să salvez Pământul, dar nu sunt Elon Musk (el arputea, dar nu vrea), așa că ce pot face este să … Citește mai mult
S-a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un domn în ţara visului (Heinrich Heine)… Așadar, poezia … Citește mai mult
În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult
Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult
Acum nu foarte mult timp, mai exact în luna martie a acestui an, a fost publicat primul meu volum de poezie, numit Starea de existență. Având numai 16 ani, sentimentele și reacțiile (atât ale mele, cât și ale celorlalți) întâlnite pe parcursul procesului de publicare au fost diverse: de la neîncredere, îngrijorare și ezitare în … Citește mai mult
Bastian, de Dora Pavel, Editura Polirom Sunt autori care reușesc să așeze în ceea ce scriu unele stări și fioruri ale lor care reușesc să facă vizibile anumite neclarități, anumite invizibilități pe care reușesc să le așeze în cuvinte, care le fac să fie văzute și mai departe simțite de cititor. Reușesc să își convingă … Citește mai mult
Deși este văzut adesea ca o formă de sacrificiu personal, în realitatea relațiilor interumane funcționale, compromisul reprezintă o necesitate, fiind cel care aduce două sau mai multe persoane pe o cale de mijloc, satisfăcătoare pentru toate părțile. În sine, compromisul nu ar trebui să fie o formă de limitare, ci devine una în momentul în … Citește mai mult
Șapte întrebări despre sensibilități, despre cuprinderile lor, despre modurile lor de a (se) transmite și despre toate insinuările lor în literatură Dragă Simona Preda, unu: Am citit/simțit în activitățile dumneavoastră din zona culturală o seamă de cuprinderi și multe insinuări însoțitoare ale lor, am simțit disponibilități ale simțurilor dumneavoastră de a se rarefia … Citește mai mult
De ce sunt coloanele frumoase? Ce este atît de interesant, dacă ne referim la arhitectura clasică, la o formă de obicei cilindrică, rezemată uneori pe un mic soclu, și înflorită oarecum gratuit la partea superioară. Putem analiza forma unei coloane făcînd abstracție de funcția ei practică, dar de funcția simbolică? Oare ce primează în reprezentarea … Citește mai mult
Primul actor de origine română Societar al Comediei Franceze este Édouard (Eduard) de Max. Considerat în epocă unul dintre cei mai mari actori, tipul ideal de tragedian liric, Édouard de Max primea înalta onoare la 1 ianuarie 1918, fiind, în ordine, din 1680, al 355-lea Societar al Comediei Franceze. După patru ani avea să-i urmeze … Citește mai mult
Bine v-am găsit, dragii mei! Ce mai faceţi, cum o mai duceţi ? Vă plângeţi de vreme sau staţi şi cugetaţi cum o să ajungeţi acasă şi o să daţi iama prin frigider? Remarcaţi domniile-voastre că, pe orice vreme, fie cald, ploaie sau chiar frig, eu am chef de glumă. Fiecare cu bucuria pe care … Citește mai mult
Ieșiseră în oraş şi uneori e aşa: o simplă idee pe care o sădești în minte și intră în inconştient, unde o pui fie și ca experiment, capătă o putere pe care nu o mai poți controla. Ci ea te poate controla pe tine, acum. Ideea nu e precum ceva la care tu te gândești, … Citește mai mult
Ruptura nu era cunoscută de simțurile lui…….. Cuvântul acesta avea în literele lui așezate toate puterile ce ar fi putut ține departe această nefirească așezare și neînțelegerile ei, această desfacere ce i-ar fi stricat țesătura și întregul corp construit să împărtășească toată frumusețea lui împreună cu toate stările bune conținute. Ruptura era departe, era invizibilă … Citește mai mult
Tableta de astăzi face parte din categoria „subiectul m-a ales pe mine, nu eu pe el”, așa că neapărat trebuie să scriu despre asta. Pentru mine personal, știrea săptămânii vine prin intermediul unui ziar din Anglia care a transmis-o, tocmai din Siberia. E vorba despre o descoperire pe care au făcut-o oamenii de știință, geologii … Citește mai mult
Dintr-o liniște oarecare se ridică încet firul unei melodii, asemeni unei încercări de a scrie cu o pană ceva ușor, ca o pregătire pentru altceva mai complicat. Apoi, sunetele devin mai ferme, se disting tot mai clar, mai decis. Sufletul se pregătește, pornește în întâmpinarea muzicii, ca și cum ar aștepta pe cineva drag. Pașii … Citește mai mult
Pentru mine, ideea de poveste adevărată se suprapune cu istoria. Și părinții mei citeau. Îmi aduc aminte de mesele în familie când discutau cu prietenii lor, de exemplu, despre ce greșeală a făcut Hitler, pe urmele lui Napoleon, să se lase prins de iarnă în Rusia. Copil fiind, mi se părea interesant ce auzeam la … Citește mai mult
Tata și lumea lui (cinci) Dacă facem puțină filosofie a istoriei comuniste, Tata a fost o victimă. Nu a intrat însă la pușcărie, nu a fost învinuit de delicte economice cu iz politic, precum au pățit-o mulți alții. Sigur, a avut multe de tras de pe urma politrucilor locali, aburcați aiurea pe scara socială … Citește mai mult
În loc de motto: În scrierile biblice am identificat două personaje care nu mor: Enoh și Sfântul Ilie. Sfânta Maria Magdalena este apostolul, nedreptățit de creștinism. Părerile mele… Săptămâna asta am sărbătorit doi sfinți, Sfântul Ilie și Sfânta Maria Magdalena. Nu prea aveam inspirație și nu am vrut să scot din „tolba” cu rezerve o … Citește mai mult
Sunt zile în care mi se pare că problemele prin care trecem, ca societate, se repetă. Este un nivel pe care nu am reusșit să îl trecem. Personajele parcă și-au schimbat comportamentul, ceva s-a schimbat, însă progresul nu e nicăieri. Și, probabil, ăsta e un blestem. Să te schimbi fără să evoluezi. Căci până la … Citește mai mult
– Cine e? – Haideți doamnă, cum cine… – De la gaze? – Nu! De la mascați…știți doar, că v-am anunțat! – Aoleu…haideți, intrați! – Domnu’ Ghiță e acasă? – Nu, când ați sunat a zis că iese puțin să ia un suc. De la Belgrad. – Așa deci. Ce fac, mă descalț? – Nu, … Citește mai mult