PLIMBĂRI BUCUREȘTENE – Cătălina CRISTACHE: Sfaturi alimentare de demult

 

O fișă de consolare

”Medicina practică” publica, în 1907, sub titlul ”Problema alimentației în secolul nostru”, următorul articol :

Au existat vremuri când alimentația supraabundentă, îndeosebi cea carnivoră, era la modă nu doar în rândul anumitor categorii de bolnavi, ci și al persoanelor sănătoase, care duceau o viață normală. Viața intensă pe care o trăim, acumularea de populație în orașele în care aerul este viciat din cauze multiple, erau principalele argumente invocate în favoarea unui regim exuberant. De câțiva ani, există tendința de a reveni asupra acestei opinii, care se baza pe fapte reale. Reforma alimentației trebuie să se bazeze pe experiența psihologică, dar, în ce-l privește pe om, și pe rezultate. Această reformă vizează însuși abuzul de carne. Acest abuz nu este specific țării noastre, el s-a răspândit cu precădere în mijlocul rasei anglo-saxone și al americanilor din nord. Regimul carnivor este, pe bună dreptate, cunoscut prin faptul că favorizează apariția arteriosclerozei; medicii americani îi atribuie acestui regim tendința din ce în ce mai frecventă de apariție a afecțiunilor canceroase.

Se presupune că problema alimentației are o mare importanță în ce privește sănătatea fizică și mentală a unui popor. Progresul economic al unei națiuni nu poate fi asigurat decât printr-o alimentație suficientă, necesară pentru desfășurarea muncii și capabilă să împiedice apariția bolilor, căci alimentația insuficientă are dezavantajele ei, diferite de cele ale unei alimentații excesive.

În ultimul timp, fiziologia oferă o imagine aproape matematică asupra alimentației noastre, transpunând echivalentul mecanic al căldurii și nevoile organismului în calorii.

Voit estima necesarul de calorii al unui bărbat de 70 de kilograme care muncește moderat la 3050. Atwater, mai recent, a estimat cifra la 3500. Însă alții, precum Chittenden și Fletscher, făcând experimente pe soldați și atleți, au ajuns la concluzia că 2700 de calorii sunt suficiente pentru a duce o viață activă.

Despre vegetarianism

Adepții vegetarianismului au remarcat, în mod cert, că însăși animalele carnivore se hrănesc uneori cu legume și fructe. Iată observațiile interesante ale unui veterinar:

Ursul este mare amator de fructe dulci; nu respinge morcovul, însă alimentul lui preferat este mierea.

Belhița și jderul, animale carnivore prin definiție, se dau în vânt după cireșe.

Vulpea – e nevoie să reamintim –  e o mare amatoare de struguri acri.

Pisica mănâncă uneori pepene galben și anumite legume fierte, precum morcov, napi și praz. Iar sparanghelul, crud sau fiert, este preferatul ei.

Dintre toate animalele carnivore, câinele este cel care se adaptează cel mai ușor regimului vegetarian, chiar și în totalitate. Mulți câini sunt hrăniți exclusiv cu pâine și apă. Mănâncă de asemenea cu plăcere prune, piersici, pere, chiar și salată.

Vegetarienii vor afirma, fără îndoială, că posibilitatea de a trăi fără a consuma carne reprezintă un progres general al rasei animale. În ce privește câinele și pisica, regimul vegetarian este, desigur, o consecință a domesticirii lor. Atunci când trăiau în sălbăticie, preferau, în mod cert, un iepure unei frunze de lăptucă.

În perioada dificilă pe care o traversăm și în care vegetarianismul ne este adesea impus de raritatea cărnii, mulți dintre noi au remarcat că animalele care trăiesc pe lângă casele noastre se obișnuiesc să consume legume și fructe pe care le disprețuiau înainte.

Bulletin de Lille, martie 1916

Traducere din limba franceză: Cătălina Cristache

 

CĂTĂLINA  CRISTACHE  este absolventă de limbi moderne la Universitatea București, a terminat un master la SNSPA și este, mai ales, absolventă de CARABELLA…

 

Citeşte şi

NERO, BRAC  GERMAN, romanul foileton ajuns la episodul al treilea…

Constantin VAENI și tableta sa, ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI…

EVENIMENTE ÎN AȘTEPTARE, despre o nouă carte de poezie a scriitorului târgoviștean Vali  NIȚU…

PICĂTURA  CHINEZEASCĂ…

Radu STATE  și rubrica sa CULTURĂ  ȘI  ISTORIE…

REVENIRI, interviu cu un filosof american… de Târgoviște…

Pompiliu  ALEXANDRU, doctor în filosofie și CULTURA  URBANĂ…

Mariana OPREA  STATE și ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI…

O rubrică nouă, LECȚIA DE ZBOR, cu o importantă artistă plastică, Ioana PIOARU…

CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI, cu Teodor Constantin BÂRSAN…

AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ și marele actor Puiu JIPA…

Daniel TACHE și rubrica lui de fiecare sâmbătă, CULTURA  ONLINE…

CULTURĂ  ȘI  EDUCAȚIE, cu doamna profesoară Mihaela MARIN…

REFLECȚII  PEDAGOGICE, cu doamna Alexandra VLADOVICI BÂRSAN…

Cristian Gabriel GROMAN, în dialog cu Președintele SUA, în rubrica sa LONDRA LA PAS…

 


Valeriana heidelbergcement
Iohanis

Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro