Educatie

am un jurnal zilnic în care notez temperatura îngerului meu, niciodată nu este aceeaşi, uneori suferă din pricina curentului aşezat între umărul meu stâng şi vuietul salvării de noapte care transportă sinucigaşi… * 27 aprilie… Am văzut aseară, la Digi24, interviul cu Gabriel Liiceanu. Un filosof vine și pune un diagnostic corect momentului, clar, în … Citește mai mult

Cheia din palma oricui    Mila nu este între cele lui Dumnezeu plăcute. Doar o virtute… E modul în care își împlinește iubirea menirea. De-o ai, în mână ții o cheie de la rai, le spuse profesorul copiilor în clasă.    Băiatul mărunt, prost îmbrăcat, bălai, ce-n spate sta la masă, prinse grai: Deși mamei … Citește mai mult

Un document ce cuprinde informaţii privindu-i pe angajaţii Primăriei din Târgovişte, din perioada începutului de secol XX şi până prin 1925 precizează că secretarul George Dragomirescu, născut la Târgovişte în anul 1866, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti şi fost profesor la Gimnaziul „Ienăchiţă Văcărescu”, fusese numit în funcţie la 1 octombrie 1903, oferindu-i-se … Citește mai mult

Sindromul Stockholm    Ne învățăm și cu răul, nu numai cu binele. Devine intrinsec legat de viața noastră. În comunism, stăteam la cozi interminabile, uneori fără să știm dacă aduceau la alimentare vreo gheară sau o bucată de brânză. Parizerul acela roz – un pic vișiniu – ni se părea o gustare nemaipomenită, cu pâine … Citește mai mult

   De la începutul invaziei rusești din 2022, c. 200 000 de militari ucraineni au beneficiat de un tip de pregătire de luptă în sistem NATO, în diverse țări ale alianței. Încă din primii ani ai războiului, au început să apară critici din partea ucrainenilor că tacticile NATO nu țin cont de realitatea războiului modern. … Citește mai mult

Desenul, călătoriile lui    Desenul, gestul de a mă desface în linii croșetate mereu infinit, mă apropie firesc de momentele calde ale apropierii de teritoriile visului, vis mereu prelungit în ceea ce se lasă așezat în (ne)definitul crochiu, în ritualuri ale rememorării și ale retrăirii acelor semne și secvențe care au refuzat să mă părăsească … Citește mai mult

Unu Mai sirop ca mine nu a existat       De 1 Mai și de 23 August tata mă lua la terasă. Defila el ce defila, împreună cu colegii dar apoi musai la terasă. Bere, șpriț, mititei, crenvurști cu muștar și sirop. Siropul numai pentru mine. Nu știu dacă la terasele alea se inventaseră limonada … Citește mai mult

   De când îmi ronțăi pensia într-un sat de pe malul Dunării, nu mai știu ce fel de joacă este la modă prin cartiere. Pe aici, prin sat, nu prea mai sunt tineri, majoritatea fiind plecați, cu părinții, prin Europa. Nu puțini, probabil, vor deveni cetățenii altor societăți. Cei rămași, butonându-și smart-urile, lunecând pe ulițe … Citește mai mult

   Salutări primăvăratice, de pe unde mă mai poartă pașii în această perioadă plină de dinamism! Trăim vremuri de o efervescență tehnologică fără precedent, în care, lună de lună, o nouă versiune de ChatGPT, Claude sau Gemini ne smulge câte un strigăt de uimire. Vedem astăzi mașinării capabile să treacă examene de barou, să diagnosticheze … Citește mai mult

Vorbe din cotidianitatea medie 69. Niciodată n-am ratat spectacolul unei împrimăvăreri. De mic, din copilărie, ca mulţi dintre voi, poate toţi, când soarele mai prindea putere, când frunzele copacilor se înverzeau, când dădeau bobocii, eram afară. Mi se părea că toată revoluţia naturii, petrecută sub ochii mei şi parcă la dorinţa mea, se face numai … Citește mai mult

Zâmbetul ni se schimbă într-o lipsă de expresie interioară, ca și cum spiritul ar fi un vas din care fericirea se scurge prea repede, neputând să dureze. Un vânt umed mișcă iarba de la marginea autostrăzilor neterminate. Tălpile noastre plescăie prin noroiul lipicios și negru. Nu vă așteptați ca zăpada să fie atât de moale? … Citește mai mult

5.frica de sub Tâmpa   nu gîndul că nici o zi nu seamănă cu cealaltă mă înspăimîntă ci faptul că ori de cîte ori repetiția va începe niciodată muzica nu va exista muzica, mai cu seamă, ar fi ca Louis, copilul divin al (în cazul de față) celuilalt Bruckner, care ar refuza să se nască … Citește mai mult

  Îmbăierea   Ținându-se de nas, mama râde-nfrântă. Se miră, stinsă-n glas – ce iz! ce duh cuvântă!   Voioasă, ca un ananas, rebela fără cauză   întârzie în apă – săpunul – o meduză. Iar cea care înțeapă e prețioasa scuză.   Nu poate fi amar, dar nu în zadar! Are propriul înțeles, nu … Citește mai mult

când ai privit ultima dată norii? există atât de multe tipuri de nori     nori denși prin care nu vezi nimic și nori subțiri care abia stau să nu se risipească nori joși pe care parcă îi poți atinge dacă sari și nori înalți la care doar avioanele ajung nori care parcă stau în … Citește mai mult

   A mai trecut o Înviere. El nu a apărut. Poate nu e timpul, poate nu e cazul, încă. Poate că nici nu trebuie să vină, poate că El învie pentru fiecare în parte. Poate că e în vremelnica flacără a lumînărilor pe care o lăsăm să se stingă sau o prelungim în candela dinspre … Citește mai mult

Vedere cu solzi, de Ohara Donovetsky, Editura pentru Artă și Literatură    Viața amestecă și amplifică poveștile fiecărui corp care îi traversează vârstele, încăperile și vremurile încăpute în aceste alcătuiri ale ei. Viața își asumă, își adaugă toate aceste corpuri și le mută permanent în cuvintele în care îi sunt făcute vizibile mișcările împreună cu … Citește mai mult

Beth și Maxime    Beth iubea ploaia londoneză. Griurile ei metalice. Ceața care acoperea, precum o mantie grea, multe dintre zilele orașului. Îi plăcea să creadă despre ea că este copilul Londrei și că orașul o va proteja de orice rău posibil. În ziua în care l-a întâlnit pe Maxime avusese încă de dimineață presimțirea … Citește mai mult

Partea întâi: Hamnet    Hamnet este fiul lui William Shakespeare, frate geamăn cu Judith; el trăiește între 2 februarie 1585 și 11 august 1596, decesul său producându-se cel mai probabil din cauza ciumei bubonice. Hamnet, romanul din 2020 al prozatoarei Maggie O’Farrell este ecranizat în 2025 de regizoarea Chloé Zhao, cunoscută îndeosebi pentru realizările sale … Citește mai mult

2 aprilie… Ieri a fost ziua de naștere a lui Nichita Stănescu, dar fotografia aceasta, făcută sub privirea lui Cassius Clay, o regăsesc abia astăzi. Nu e niciodată prea târziu, chiar când e, sau cum spunea William Faulkner: „The past is never dead. It’s not even past.”   *   2 aprilie… Cu Gabriela Melinescu, … Citește mai mult

  Remember – Emil Belu… Acum două săptămîni, a plecat dintre noi, la Montreal, unde a locuit în ultimele trei decenii, prietenul nostru, al cititorilor noștri, Emil Belu. Cel care în fiecare zi de duminică ne-a bucurat cu eseurile sale în fiecare săptămână din ultimii vreo trei ani. Nu l-am întîlnit niciodată pe acest foarte … Citește mai mult

   „Aș vrea, dacă sunteți de acord, să inaugurăm o rubrică umoristică și ludică, cu numele de LUDEX. Vremurile numai ludice nu sunt, dar le mai dezîncruntăm și noi”, ne-a scris domnul Șerban Foarță. Suntem, firește, onorați de această colaborare și e o mare bucurie să vă putem trimite cuvintele vrăjite ale unuia dintre marii … Citește mai mult

4 aprilie… Balcanic, iute rău (1)… Uneori e singur, alteori apare ca o triadă a drumurilor și mai ales a bărăganelor fără sfârșit. Când ești sleit de drum, pierdut prin câmpie, înfricoșat de pustietăți și amenințat de nesiguranța balcanică, te poți întâlni cu trei personaje identice: trei spâni, care te așteaptă de multă vreme. Ei … Citește mai mult

Există oameni care citesc ca să adoarmă, alții care citesc ca să se trezească. Există oameni care citesc din obișnuință, oameni care citesc din nevoie și oameni care iubesc cărțile ca pe niște ființe tăcute, dar cu suflare de viață. Pentru unii, ele sunt simple obiecte așezate cuminți pe un raft. Pentru alții, devin repere … Citește mai mult

armuri aveam o lanternă mică, cât un stilou căruia nu îi rămânea becul aprins decât dacă țineam apăsat continuu un buton cu vârful degetului. era un semnalizator mic, un fel de licurici care se lăsa uneori aprins în ceea ce se spune că este și că rămâne uneori de tot întuneric. era un semn luminos … Citește mai mult

Schimburile tensionate între Papa Leon al XIV-lea și președintele american Donald Trump, marcate de dezacorduri profunde cu privire la război, pace și rolul religiei în sfera publică, dezvăluie o tensiune amplă între două viziuni ale puterii: democrația liberală și teocrația. Ele pun în lumină faptul că democrațiile occidentale se confruntă cu o provocare trecută prea … Citește mai mult

Motto: „Îmi plac oamenii cu o singură față, Tu ești unul dintre Ei” Într-un capitol al vieții scriu despre nuri, despre acel sex appeal al celor predestinați să iubească    E lumină pe calea mea, iubirea îmi dăruiește fericire, liniște sufletească, un țel pe care-l parcurg cu bucurie. Adeseori am senzația că visez la ceea … Citește mai mult