O altă clădire monumentală edificată la începutul secolului al XX-lea (1903), construită în stil neoclasic, este Palatul de Justiție, azi Muzeul de Istorie. Lucrarea a fost începută de către arhitectul Constandache, preluată apoi de către arhitectul maior Ion Răducănescu. Pe frontispiciu trona zeița dreptății la greci, Themis, legată la ochi, reprezentând imparțialitatea hotărârilor judecătorești, având în mâini balanța ca dreaptă cântărire a faptelor.
La 8 ianuarie 1906, la inițiativa prefectului George Cair, ca urmare a înființării „Societății de Arme, Gimnastică și Dare la Semn”, se va înălța o construcție monumentală cunoscută sub numele de „Sala de Arme”. Aceasta a fost opera arhitectului român Enache Lăzărescu, având drept scop edificarea unei săli pentru manifestări cultural-artistice. O lungă perioadă de timp a fost un important suport pentru cultura târgovișteană, iar în perioada comunistă sediul Casei de Cultură Târgoviște.
În peisajul urbanistic târgoviștean apare o altă construcție monumentală, în anul 1906, în locul Pieței de Flori și anume Palatul Poștelor, după planurile arhitectului Alexandre Clavel, rămasă în memoria colectivă sub numele de „Poșta Veche”. Edificiul este construit în stil neo-românesc, cu fațadă cu cărămidă roșie. Conform prevederilor Decretului Regal din aprilie 1907, s-a înălțat Cazarma Pompierilor după planurile arhitectului Enache Lăzărescu, iar în anul 1910, Turnul de Observație, constructor fiind antreprenorul italian Ermenegildo Zacarelli.
În anul 1913, a fost ridicat Palatul Administrației Financiare, de către Ștefan Septville, după planurile arh. Statie Ciortan, discipol al lui Ion Mincu, reprezentant al curentului arhitecturii neo-românești, autorul mai multor sedii ale administrației din țară. În anii comunismului a fost sediul Băncii Naționale Județene. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, se vor înălța și sediile unor instituții militare precum cel al cazarmei de la Teiș (1912) – cea mai veche din Târgoviște, clădirea Şcolii de Ofițeri de Cavalerie Ferdinand I în stil neo-românesc între anii 1907-1910, iar în anul 1912 Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mânăstirea Dealu.
Merită să evidențiem și alte nume de antreprenori și constructori italieni, care prin muncă asiduă și măiestrie artistică au contribuit la înfrumusețarea și modernizarea orașului la sfârșitul sec. al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Dintre aceștia amintim pe: Virgilio de Simon, Enricio Cosani, Ricardo și Antonio Facco, Giuseppe Piussi, Eralio Zinelli, frații Giorgio și Filipe Finjolli, Angelo Pola, Francesco Venchiarutti etc. Printre aceștia s-a remarcat și arhitectul Virgilio Peternelli, care va deschide o etapă benefică pentru construcțiile efectuate în Târgoviște pe linia modernizării acesteia.
Alături de arhitecții, antreprenorii și constructorii italieni se vor remarca în această perioadă și arhitecți români precum: Ion Răducănescu, Enache Lăzărescu, Teodor Constantinescu, Florian Crăciunoiu, etc. Dintre ei se evidențiază în mod deosebit arhitectul maior Ion Răducănescu implicat într-o bogată activitate legată de lucrări publice și private, de restaurări, expertize tehnice și proiecte arhitectonice de infrastructură culturală și istorică. Astfel, printre altele, a proiectat modificările și restaurarea clădirii Fussea Pârvulescu, emblematică pentru peisajul urban târgoviștean în stil neo-românesc, a preluat lucrările Palatului de Justiție și ale Muzeului de Istorie, după planurile arh. Ghika Budești.
Doamna Catrinel Lăzărescu-Tănase scrie, cu sufletul deschis, despre Târgoviștea noastră și este martora unor istorii impresionante ale Cetății…
Facebook
WhatsApp
TikTok
