Nu mai trebuie să fii gangster ca să spargi un muzeu. Azi îți trebuie un card, o ofertă în dark web și oameni dispuși să-și riște libertatea. Asta a fost ideea centrală a evenimentului organizat miercuri, 18 noiembrie 2026, la Universitatea Valahia din Târgoviște, în Amfiteatrul Institutului de Cercetare Științifică și Tehnologică Multidisciplinară, de pe Aleea Sinaia nr. 13.
Evenimentul a marcat Ziua Patrimoniului Mondial în România și a cuprins o prelegere publică susținută de prof. univ. dr. Augustin Lazăr, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, și lansarea cărții „Braconarea patrimoniului arheologic din Munții Șureanu Istorie și jurisprudență”, de Claudiu Purdea, apărută la Editura Mega.
Manifestarea a avut loc în contextul aniversării a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO. La eveniment a intervenit, prin videoconferință, Sergiu Mustață, reprezentant al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Patrimoniul se fură altfel decât înainte.
Tema prelegerii a fost „Noile amenințări împotriva patrimoniului cultural , jafuri violente, externalizarea serviciilor criminale și vulnerabilități muzeale”, pornind de la furtul tezaurului dacic din expoziția Muzeului Drents din Olanda. Prof. Augustin Lazăr a prezentat raportul Europol din 24 august 2026 „Changing tactics, changing targets: the evolving nature of museum heists” și a vorbit despre transformarea jafului de patrimoniu într-o afacere pe modelul prestărilor de servicii la comandă: „S-ar fi gândit cineva că nu mai e necesar să fii nici super gangster, să spargi vreun muzeu și nici să fii un IT-ist care face nu știu ce combinații pe internet. Să ai un card și să faci în dark web niște oferte, cu acel card să plătești online, și să găsești niște oameni dispuși să-și pericliteze libertatea pentru acest gen de infracțiuni”, a spus prof. Lazăr.
Potrivit acestuia, noile amenințări au patru trăsături: violența, bunurile vizate, maniera de pătrundere și nevoia unei reacții integrate a autorităților. Totodată, a atras atenția că instituțiile de patrimoniu trebuie să aibă mai mare grijă de ceea ce dețin. În prelegere s-a vorbit și despre traficul ilicit de bunuri culturale ca formă de criminalitate transnațională, legată de spălarea banilor, corupție și finanțarea terorismului. Printre noile metode se numără folosirea noilor tehnologii, vânzarea online a artefactelor furate și recrutarea online a persoanelor dispuse să comită fapte. Au fost prezentate și cazul „Book Arrest”, despre exploatarea comercială a cazului și a imaginii bunului cultural, rețeaua balcanică „Pink Panthers” (2013) și cazul lui Octave „Okki” Durham și furtul tablourilor lui Vincent van Gogh.
În România, cea mai frecventă infracțiune rămâne furtul calificat din siturile arheologice, urmat de distrugere și spălare de bani. Zonele cu patrimoniu sunt rezervate cercetării arheologice, iar pătrunderea și folosirea detectorului de metale în aceste zone constituie infracțiune.
În cadrul evenimentului a fost prezentat și clipul „The Hunt for Transylvania Gold” , „Goana după aurul Transilvaniei”. O carte despre comorile furate din Munții Șureanu.
Un moment important al zilei l-a constituit lansarea cărții lui Claudiu Purdea. Volumul vorbește despre o istorie a comorilor și despre braconajul arheologic, având ca reper cazul furtului tezaurelor de brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia, în perioada 2001-2014. România are în prezent 11 situri culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, cel mai reprezentativ fiind Delta Dunării.
Evenimentul a reunit cadre didactice, studenți și public interesat de protejarea patrimoniului, într-un dialog despre vulnerabilitățile actuale ale muzeelor și siturilor arheologice și despre nevoia unei implicări mai mari a autorităților și a comunității în apărarea acestora.
Ioana Alexe și Andreea Ionaș
Studente ale FSPLC, specializarea jurnalism, Universitatea Valahia din Târgoviște


Facebook
WhatsApp
TikTok




































