Plouă… Plouă de trei zile micuț, mărunt și fin, atât de fin încât picăturile trec prin țesăturile hainelor, ajungând mai întâi până la piele, apoi mirosul de umezeală, de frunze putrede și de toamnă mohorâtă ajunge până la suflet. Pe strada pietruită, strălucesc, în luminile felinarelor cu gaz, pietrele cubice, șerpuind până la colț și … Citește mai mult
În perioada studenției, în Franța, am avut un prieten foarte bun, libanez. Era creștin, din Beirut. El era student la fizică, iar după ce și-a terminat doctoratul, a plecat în Libanul natal. Făceam petreceri relativ des la el în apartament, unde fiecare neam se dezlănțuia într-ale bucătăriei și alcoolului tradițional. Uneori învățam o rețetă interesantă. … Citește mai mult
Odată, de mult, vrăjit de delicatesurile pe care le știa face în pat o domnișoară din îndepărtata mea tinerețe, într-un moment de neatenție m-am căsătorit cu ea. Nu mult. Doar un pic. Adică, dacă mai stăteam o lună împreună, puteam să bem o șampanie la aniversarea unui an de căsnicie. Desigur, oamenii se mai căsătoresc … Citește mai mult
Vorbeam despre fericire… Marin Moraru, profesorul nostru, ne spunea să ne uităm la degetele picioarelor unui copil. „Copilul se bucură (și) cu degetele de la picioare!”. Adică se bucură pe de-a-ntregul. Aha, fericirea se învață de la începutul trăirii. Țin minte ziua, anul, era primăvară. Stăteam pe o bancă în fața unui combinat chimic care … Citește mai mult
Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume … Citește mai mult
„În următoarele două zile, colegul nostru Iulian Mareș, va reprezenta MEPEI la Forumul de Securitate de la Varșovia. Ediția din acest an a venit ca o provocare deosebită, dat fiind contextul pandemic. Soluția aleasă de organizatorii polonezi pentru a păstra continuitatea evenimentului a fost formatul hibrid de desfășurare, online și offline. Numărul persoanelor invitate în … Citește mai mult
Zilele trecute o știre din teatrul de război anticovid a avut parte de un tratament paradoxal. Astfel, dincolo de faptul că pe canalele de știri abia se pomenea că vecina noastră, Ungaria, ne-a donat o mie de cutii de antiviral, comentariile aproape că au lipsit cu totul. Gestul vecinei noastre era, probabil, trecut în categoria … Citește mai mult
Habar n-am dacă băieții și fetele care s-au cocoțat în fruntea statului, iar la noi înseamnă și a bucatelor, au un plan bine pus la punct prin care să ne extermine sau sînt mînați numai de prostia lor minerală, care din proverbială tinde să devină deja legendară. Ceea ce este sigur este că, indiferent dacă … Citește mai mult
Iată o idee simplă, de care sunt legat natural, în practica scrisului meu, dar care mi se pare că e neglijată de mare parte din critica românească: Acolo unde romanul își abandonează temele și se mulțumește să povestească istoria, devine plat. Milan Kundera… Literatura este preocupată de viaţă, dar nu pentru a demonstra ceva din … Citește mai mult
O problemă de responsabilitate Nu am fost și nu voi adeptul impunerii obligativității vaccinării. Mi-a părut dintotdeauna un scenariu distopic. Am privit însă ca pe o responsabilitate personală față de aproapele meu să mă imunizez cu doza de vaccin care mi-a fost pusă la dispoziție. Cred că prin micile decizii individuale, prin solidaritate și empatie, … Citește mai mult
Personajele sinistre care ne hotărăsc zilele încărcate de deznădejde ale acestei toamne pandemice par să ne spună că lumea din jur e ca o bucată de măr, în care și-au înfipt dinții cariați. Suntem o țară clădită din implanturi fragile, oasele se frâng imediat după ce ne dăm jos din scaunul aplecat al pseudo-vindecătorilor cu … Citește mai mult
DUMINICA DE POEZIE – Un orologiu fără semne S–a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un … Citește mai mult
1. delicata atingere a luminii o atingere delicată lumina de crepuscul a momentului în care corabia noastră s-a scufundat în apele negre ale uitării apoi precum un copac care salvează cu frunzele lui arămii toamna am surâs am plecat mai departe în căutarea sinelui rătăcitor și am ajuns pe malul unei ape adânc primitoare … Citește mai mult
În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult
Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc. S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult
Într-un amurg de iarnă al anului 1794, Mărgelarul Comino deschise încet ușa care dădea în curtea acoperită cu boltă de viță-de-vie a casei sale de la marginea Bucureștilor și rupse nămeții, plin de încredere în el și în ce îi va aduce viitorul. Privi cerul, apoi inspiră cu nesaț aerul zilei care tocmai se termina. … Citește mai mult
Clovnul, de Iulian Ciocan, Editura Polirom Realitatea își face vizibile nenumăratele sale forme și stări în cuvintele literaturii, în propozițiile pe care ele le construiesc și în care reușesc să aștearnă toate aceste structuri și toate formele cuprinzătoare ale fiecărei siluete care se lasă așezată în ele făcându-și astfel cunoscute și văzute tiparele în care … Citește mai mult
Unul dintre evenimentele care a marcat semnificativ începutul acestei săptămâni, pentru internauți, a fost picarea rețelelor Facebook, Instagram, Messenger și WhatsApp în data de 4 octombrie. Ceea ce a fost de urmărit, în afara faptului în sine, a fost reacția oamenilor la ceea ce s-a întâmplat, panica generală și asaltarea rețelelor de telefonie mobilă și … Citește mai mult
Tableta de astăzi o scriu într-o zi de mare sărbătoare creștină dar care nu-și rezumă și limitează binefacerea și binecuvântarea asupra doar a celor care cred în Dumnezeu, ci ea este totodată și un reper pentru întreaga umanitate a ceea ce înseamnă rezolvarea unei crize. Azi – vineri – când încep a scrie articolul de … Citește mai mult
Prima lectură a „Doinei” de Mihai Eminescu În seara zilei de 5 iunie 1883, Mihai Eminescu citește la Iași poezia Doina în prezența câtorva membri ai „Junimii”, la o mică adunare ad-hoc. Venit la Iași de la București pentru festivitatea de inaugurare a statuii lui Ștefan cel Mare, poetul intenționa să citească textul în … Citește mai mult
Acum puțin timp am avut ocazia să particip la o întâlnire cu unul dintre cei mai importanți arhitecți contemporani români, Vlad Arsene. Pe ecranul laptopului lui Vlad, stătea ca fundal, imaginea unui text scris de mână, tăiat, corectat, retăiat, recorectat, în ceea ce părea un exercițiu exagerat de suprimare. Fără alt context cred … Citește mai mult
–Măi, chiantaurule, lasă-le, mă, că le-ai zăpăcit! Chiantaurul*), cocoşul Gogu, s-a oprit o clipă, derutat parcă de glasul ameninţător al stăpânei, a scurmat nervos şi a reînceput jocul cu doamnele găini, care nu se lăsau prinse cu nici un chip. Bătrâna a încercat să se ridice din scaun pentru a-l potoli pe chiantaur, dar picioarele … Citește mai mult
Dorind să înțeleg mai bine relația între cine este sau ce vrea să pară un om, ce cunoaște sau ce ascunde, ce vrea să facă și atitudinea sau comportamentul pe care le are, fie în privința propriei persoane, fie când relaționează cu cei din jur, aș vrea să clarific câteva aspecte cu privire la această … Citește mai mult
pentru Ohara Donovetsky Orice apropiere de un cuvânt presupune o mișcare, un foșnet, un sunet cald, calm și cuceritor, acel sunet care așază mai departe în simțuri înțelegerea lui, apropierea din care rezultă mai departe împreunarea difuză și lentă propusă de aceste apropieri, și mai departe de (pre)simțirile lor Fiecare pas și fiecare așezare … Citește mai mult
Stăm față în față cu semenii noștri și stabilim un contact vizual. Uneori ne dorim să privim în ochii celuilalt și găsim, astfel, o mulțime de semnale: cercetare, validare, încredere, admirație, dezaprobare, afecțiune, rele intenții și multe altele. E ceva foarte interesant și, căpătând experiență de viață, aflăm multe. Uneori cuvintele nu mai pot adăuga … Citește mai mult
Despre Europa, România și viitorul lor… Constanța e frumoasă și toamna. In weekendul trecut am avut plăcerea reîntâlnirii cu un oraș drag mie (și multora dintre dvs.) – Constanța, adică orașul nostru dobrogean de unde, într-un fel, începe Uniunea Europeană. Acolo, Institutul Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe și Fundația Casa Mării Negre au organizat prima … Citește mai mult
Alte fragmente de toamnă Aș vrea să închei o povestire astfel: Povestea e în întregime adevărată de vreme ce am născocit-o de la un capăt la altul. Ora 7 duminică dimineața. E o liniște de început de lume. Dealul din față e luminat de soare deja. Cel din spate încă nu. Vilele noi … Citește mai mult
Eu îmi amintesc cu drag cum îmi citeau basme sau povești când eram foarte mic, iar apoi îmi amintesc plăcerea de a face cunoștință cu ele atunci când am învățat să citesc. Eu îmi mai amintesc cu drag cum „tovarășa” educatoare ne ducea la teatru pentru copii, când veneau în turneu din București sau Ploiești. … Citește mai mult
Comitetul Salvării Publice veghea cu vigilență și grijă asupra cetățenilor francezi în 1794. În fruntea acestui Comitet de Salut Public (Comitetul Salvării Publice sau al siguranței publice) era însăși vajnicul revoluționar Robespierre. Acest comitet veghea asupra cetățenilor francezi, deseori cu ghilotina. Cine nu urma linia revoluționarilor și nu avea o oarbă încredere în Robespierre și Comitetul său … Citește mai mult
Dacă-l întrebi pe românul de rând despre frământările fundamentale ale poporului său îți va spune cu patos, cu vocea fermă și plină de mândrie că acest brav și luptător popor s-a născut cu filosofia în laptele matern și că românul, acest buric incontestabil al pământului, se frământă de probleme existențiale pe care nici însuși Kant … Citește mai mult
