Galinei Benislavskaia:
a făcut întocmai (și la
la timp) cele mai jos
istorisite, din dragoste
pentru Serghei Esenin
Când amor nu mai e,
ne rămâne sub cer
o Promenade des Anglais,
un Hôtel Anglettere.
Unii mor când vor ei,
ceilalţi nu-şi cunosc ora;
pentru blondul Serghei
moare nu Isadora.
(Să juri, azi, nu-ţi mai cer,
pe-o eşarfă, un şal
de un bleu deleter, –
de un roşu prea pal!)
În decembrie,-n trei,
zi înscrisă cu dalta,
pentru blondul Serghei
sinucide-se alta.
*
După ce a fumat
un pachet de ţigări
sub un cer afumat
ca al negrelor gări,
mai stângace la tir
decât Gărzile Albe,
într-un vechi cimitir
moscovit, – printre albe
măguri cu,-ntre alei,
flori de sorcovă, falşe,
fără, în sinea ei,
niciun чmо будет далъше? –
ea şi-a tras prin rever
(lângă unul din dâmburi)
şase mici sâmburi
de revolver…
…Dreapta, nesigură
(fier şi mătase!):
pentru o singură
inimă, şase:
pentru o inimă singură,
şase.
*
Eu, să juri, n-am să-ţi cer,
pe-un pachet de ţigări
Mozaic, sub un cer
ca al negrelor gări!
Unii mor când vor ei,
alţii, când bate ora;
câţiva mor ca Serghei,
ceilalţi, ca Isadora.
Nu mi-i gându’ la ei.
Ci la Ea. (Mă asculţi?)
Unii mor când vor ei.
Ceilalţi, nu. – Cei mai mulţi.
FONOTECA DE AUR
Bubună ziziua
zizice Balbus
alias Bâlbâilă
bună seala
zice Pelticu
(care face ek-
serciţii de lo-
gopedie ca să
ajungă şi el
peRtic)
ună seara
zice Unu ca-
re nu-l poate
zice pe b
beeeeeeeee
zice Oaia
şi-o aude
Lupu din
Lupoaia
(sau invers –
că-i tot aia)
Facebook
WhatsApp
TikTok
