Tăcerea este primitivă, este sălbatică, naturală. Augusta tăcere… E pământul uscat, e trandafirul la umbra căruia am îngropat-o pe Gheruța în dimineața ploioasă. Este pământul celei de a șaptea, a noua și a 12-a zile, căci atât au trăit pisoii părăsiți de mamă – o pisică aproape sălbatică, tânără, cu grave probleme respiratorii, pe care nu am reușit să o ducem la cabinetul veterinar, în ciuda efortului de a o prinde. Puii i-am luat din iedera plină de păianjeni, unul dintre ei avea placenta încă atașată de ombilic, i-am îngrijit cum am știut eu mai bine, dar nu a fost de prea mare ajutor.
Tăcerea este spațiul în care unii medici veterinari comit abuzuri și crime, același spațiu în care unii medici veterinari se sinucid. Tăcerea este când medicul veterinar Bianca Baciu, cu ajutorul autorităților, a luat dintr-un apartament 20 de pisici, alegând să nu judece, să nu se mâhnească, solicitând sprijin atât pentru om, cât și pentru feline, sprijin care nu a întârziat să apară. Este când medicul veterinar Mălina Ghețe, deși se pregătea să intre în operație, auzind plângând un pui de animal, a ieșit din cabinet, a traversat, și prinzându-l în bluza, pe care o dezbrăcase ca să-l protejeze, l-a ținut la piept până în unitatea medicală. Anii grei ai acestei vocații nu le-au desensibilizat, ci au creat și mai multă determinare, devotament și vigilență. (Noi încă mai credem că putem schimba ceva în bine și, chiar dacă nu vom mai apuca să vedem cu ochii noștri, ne încăpățânăm să luptăm pentru binele ăsta. Pagina de facebook a Cumulus Vet, DR. Mălina Ghețe.)
Tăcerea este moartea lui Leuțu, pe care Mihai Șerbănescu l-a crescut de mic… Crezi că naturii îi pasă? Eu cred că nu, așa simt. Poate n-o fi așa, dar așa simt… Îi pasă că a murit Leuțu? Îi pasă de puii abandonați de mamă? Că te-ai chinuit cu ei, că s-au chinuit fără mamă? Crezi că naturii îi pasă de merele care se desprind din copac și cad? Naturii nu-i pasă de suferință, de faptele noastre bune sau rele, și încă o dată vine primăvara, se face vară iar, și tot așa… Ca să dăm un sens și ca să ne simțim utili, parte din ceva mai mare decât noi, nu acceptăm sfârșitul, al nostru sau al altuia, îl redenumim, îl redefinim, îi spunem frumos – transformare…
O tăcere împărtășită doare mai puțin. Pentru celelalte tăceri, fiecare, în felul său neînțelese, neîmpărtășite, folosește-ți cuvintele, tăcerea ta ascultă numai de tine.
Marilena VIȘINESCU a urmat cursurile Universității Babeș-Bolyai, din Cluj Napoca, specializarea Filosofie – Comunicare socială și Relații publice, a publicat mai multe cărți de poezie și este, mai ales, absolventă de „Carabella” târgovișteană…
Facebook
WhatsApp
TikTok
