Euroguard kiss2025a.jpg 	primordium_submeniu.gif Dioptria.jpg

TABLETA DE VINERI – Radu PĂRPĂUȚĂ – La borta rece…

Uneori, numai uneori, cînd privești cerul în noaptea de vară, ți se pare că înțelegi clar spusele: „cele văzute și nevăzute”. Și o căldură nedeslușită îți umple pieptul. Nu mai auzi nimic altceva – nici hărmălaia cîinilor, nici răgușitul unei mașini întîrziate, nu mai vezi luminile orbitoare ale becurilor electrice. Doar Cerul! Și țîrîitul greierilor! … Citește mai mult

De mâine, elevii din clasele V-XII, din Târgoviște vor învăța în on line

Învățământul târgoviștean se reîntoarce în on line, în mare parte, după ce municipiul a intrat în scenariul roșu. Aceeași măsură se aplică și pentru elevii din Glodeni.  Măsura a fost dispusă astăzi de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. „Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa adoptă prezenta HOTĂRÂRE: Art. 1. Începând cu data … Citește mai mult

Teatrul Tony Bulandra își închide porțile din cauză că Târgoviștea a intrat în scenariul roșu

 Din cauză că astăzi Municipiul Târgoviște a depășit rata de infectare de 3 cazuri la mia de locuitori, teatrul Tony Bulandra a anunțat că toate reprezentațiile sale au fost suspendate, precum și vânzarea de bilete. „Stimați spectatori, În conformitate cu Hotărârea nr. 54 din data de 4 martie a.c. adoptată de Comitetul Județean pentru Situații … Citește mai mult

În urma depășirii unei incidențe de 3/mie, și la Ulmi și Văcărești școala revine în on line

Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a decis ca unitățile școlare de pe raza comunelor Ulmi și Văcărești să revină la învățământul on line. Decizia a fost luată după ce rata de incidență a depășit 3/mie în ambele localități (Ulmi – 3.13 și Văcărești 4.71, conform datelor din 3 martie 2021). Nr. crt. Denumire unitate … Citește mai mult

TABLETA DE JOI – Radu Alexandru STATE – A X-a aniversare a reformei învăţământului(1958)

Pe 3 august 1958 România sărbătorea zece ani de la începutul aplicării reformei în învăţământ şi, prilejuită de aceasta, secţia Învăţământ a Sfatului Popular al Oraşului Târgovişte elabora un material propagandistic ce evidenţia beneficiile acesteia. E de înţeles că materialul scris în „limba de lemn” a epocii se remarcă prin fraze bombastice precum: „Reforma învăţământului … Citește mai mult

Masca la orele de sport? Ce spune Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății nu renunță la măsura purtări măștii de protecție la orele de sport, desfășurate în interior. Conform DC News.ro, Ministerul Sănătății face următoarele precizări cu privire la propunerile de completare a Ordinului ministrului Educației și ministrului Sănătății nr. 3.235/93/4.2.2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de … Citește mai mult

LA MIJLOC DE SĂPTĂMÂNĂ – Constanța POPESCU – O evoluție a vorbelor

Pe pământ lucrurile sunt mai grele decât credea Dumnezeu, de aceea aruncă în noi cu zile, ca să vadă cum păşim în zori, cum construim cărări printre atâtea neputinţe. Cred că se minunează zilnic, pentru că ne-am depăşit cu mult norma de folosință, mai ales că nu ne-a lăsat instrucțiuni de utilizare a vieții. Doar … Citește mai mult

EDITORIALUL DE MIERCURI – Ioan VIȘTEA – Europa Națiunilor și Libertăților – un subiect tabu?

În fața tăvălugului agresiv al globalismului și în peisajul dominat de accente strident-isterice care pun la colț tendințele, ca și naturale, ale naționalismului sănătos și pragmatic, identificat, mistificator, cu populismul, discuțiile, dezbaterile analiștilor noștri au făcut din mesajele,  problematica și alternativa unei Europe a națiunilor, un subiect tabu. Deși în spațiul mediatic european tema este … Citește mai mult

LUMEA CU MASCĂ – Constantin CIUCĂ – Povestea Agafyei din Kypros (1)

Cu ani în urmă, trăiau în Insula Kypros, într-un sat din Valea Cedrilor din districtul Nicosia, două familii care nu își vorbeau niciodată. Cei din familia lui Kostas Anaximandros, și cei din familia lui Yousuf Davidoglu. Kostas era grec și era meșter pietrar. Scotea adică piatră din munte, o spărgea, o netezea, si apoi o … Citește mai mult

TABLETA DE MIERCURI: Pompiliu Alexandru – Baronul Münchhausen și Educația

      Desigur, cunoașteți pe vestitul baron Münchhausen, cel mai mincinos om din lume! Minciuna atrage după sine și alte „calități” umane. De obicei, când o iei pe o pantă a imoralității, o ții tot așa până când ți se pare normală și pertinentă varianta aleasă. Omul imoral este sigur pe sine, spre deosebire de … Citește mai mult

TABLETA DE MARȚI – Puiu JIPA – Olimpiada de la Ploiești, 1968

Tata era pasionat de sport. Nu practicase vreunul în mod special, poate volei pe plajă, la iarbă verde sau în spatele blocului, cu copiii cartierului. Nici cu fotbalul nu stătea prea bine, era cam repezit și-și cam dădea cu stîngu-n dreptul. În schimb, știa multe. Știa rezultate de la meciuri de multă vreme trecute, știa … Citește mai mult

RESTITUIRI – Ioan N. RADU – Oameni de ieri și de azi ai Dâmboviței

Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunosc zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul IOAN N. RADU… Campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Revista ASTRONAUTICA, pe care o lansa lunar, vorbea lumii întregi despre orașul nostru. Scriam, … Citește mai mult

EDITORIALUL DE MARȚI – Gheorghe SCORȚAN – Țipătul

Când realizezi, mental și psihic, că așa-numita noastră tranziție spre un model occidental de societate s-a încheiat, că, de acum înainte, cam ceea ce vedem în prezent sunt mai toate oscioarele unui ditamai dinozaurul care, din nefericire, doar se va maturiza de acum încolo, nicidecum nu va trece prin cine știe ce miraculoasă disoluție etc. … Citește mai mult

IPOTEZE DE LUCRU – Iulian MAREȘ – Povești de viață

Iulian  MAREȘ este unul dintre foștii mei elevi. Proiectul despre care ne va vorbi aici, prin mai multe povești de succes, povești de viață se numește Balkan Development Support și este o asociație tânără, ce reunește oameni cu experiență, profesioniști în sectoarele lor și creativi în ceea ce fac. Este o echipă internațională, iar obiectivul … Citește mai mult

SEMNELE TIMPULUI – Liviu ANTONESEI – O copilărie pe malurile Jijiei

Cu mulți ani în urmă, să tot fie vreo cincisprezece, poate douăzeci, celui care îmi pune întrebările îi venise ideea unei cărți-dialog. Ideea s-a pierdut pe drum, dar au rămas aceste pasaje despre copilăria mea. După niște ani, materia de aici a apărut compactă, fără întrebări, într-o carte coordonată de poetul Nicolae Turtureanu. Nu am … Citește mai mult

EDITORIALUL  DE  LUNI   –  Nicolae  STAN –  Fragmentarium…

  XXX  –  Nu întotdeauna mi-a plăcut… În tinereţe, mai degrabă nu. Eram progresist, adeptul generaţiei, al Noului… Dar de ceva timp mă regăsesc în visceralitatea lui antimodernă, în criticismul lui chiar şi romantic. Iată! „Oricărui artist îi place să fie aplaudat. Laudele contemporanilor sunt partea cea mai preţioasă a răsplăţii sale.(…) Ce va face … Citește mai mult

TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Povești din România beteagă (3)

S-a spus că nu e bine să ne irosim pentru nimicuri, dacă te vei îngriji de lucrurile mari, cele mici se vor rezolva de la sine. Eu nu cred… Chiar dacă Dostoievski ar putea să aibă dreptate, atunci când scrie că lucrurile mărunte au importanţa lor, dar aproape întotdeauna din cauza lucrurilor mărunte le pierdem … Citește mai mult

Copiii din Iazu au confecţionat mărţişoare pentru a ajuta alţi copii

Elevii din Iazu, una din cele mai sărace comunităţi din judeţul Dâmboviţa, au învăţăt o lecţie despre solidaritate, confecţionând mărţişoare. Copiii din clasele a V-a de la Şcoala Cojasca au luat parte la proiectul ,,Biserica-familia românilor de pretutindeni!”, în cadrul căruia au confecţionat la şcoală, mărţişoare şi felicitări. Pe lângă abilităţile de lucru manual căpătate, … Citește mai mult

DUMINICA DE POEZIE – Mircea DRĂGĂNESCU – Poezii de când eram mai tânăr…

1.   Caseta de fildeş I   Micile animale ascultau muzică Şi se făceau se făceau Mari printre frazele muzicale Se făceau fosforescente de fericire Frisonau – nările dilatate Amuşinau intervalele melodioase Salivau gurile mici neostoite Epiderma se brobonea de sudoare Muşchii – valuri valuri înfruntau nerăbdarea acordurilor Finale Sângele se oxigena Gena – ah … Citește mai mult

DUMINICA DE POEZIE – Costel STANCU – Ochiul din palmă

1. Scuturăm amîndoi pomul din mijlocul grădinii: în partea ta cad mere, într-a mea numai frunze. Sîntem singuri, pîndiţi de ochiul interior, îi simţim diferit dulcea complicitate. E linişte. Tu îmi întinzi un măr, eu presimt descolăcirea firului de apă sub pămînt. Muşc fructul – se fac două găuri în cer. Tragem împreună de funia … Citește mai mult

DUMINICA DE POEZIE – Ioan VIȘTEA

  1. CARAEMINESGIALE ŞI MARXISM-SERVILISMUL TÎRZIU Nu ştiu de ce, cînd mă gîndesc la ţărişoara mea, la Româniiiiiiiia, se întîmplă cîteva lucruri ciudate. bunăoară, chelilor li se face părul măciucă sub tichia de mărgăritar; sinucigaşul îşi duce pistolul la tîmplă cum ar duce paharul cu votcă la gură optzecişti-uteciştii; dorului i se face de ducă … Citește mai mult

UN ALT REGAL DE POEZIE – Șerban FOARȚĂ – Alte rimelări

  În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ…  Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult … Citește mai mult

UN REGAL DE POEZIE – Octavian SOVIANY

    Să nu ne „ferim”de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc.  S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. … Citește mai mult

DUMINICA DE POEZIE – Constantin CIUCĂ – Cele mai frumoase poezii

1. Bărbat tânăr Pornisem prin pădure să mă hrănesc. Aveam în mâini un arc şi o tolbă de săgeți în spinare. Arcul era o nelinişte pe care o încordasem chiar în dimineaţa aceea, săgeţile vene albăstrui, pe spate o tolbă cartilaginoasă îmi crescuse din mareea coloanei vertebrale. Pornisem desculţ iar pe trup nu purtam decât … Citește mai mult