TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Hugo. Invenția lui Hugo Cabret

 

Invenția lui Hugo Cabret este o carte de ficțiune încadrată într-un context istoric, scrisă și ilustrată de Brian Selznick și publicată de Scholastic, care este o companie multinațională americană de editare, educație și mass-media care publică și distribuie benzi desenate, cărți și materiale educaționale pentru școli, părinți și copii. Invenția lui Hugo Cabret este o fantezie despre lumea filmului. Este o carte vizuală care are 284 de imagini între cele 533 de pagini ale cărții, iar povestea este spusă la fel de mult de imagini, cât și de cuvinte. Selznick însuși a descris cartea ca „nu tocmai un roman, nu chiar o carte ilustrată, nu chiar un roman grafic, sau o flip book sau un film, ci o combinație a tuturor acestor lucruri”. Cartea a câștigat medalia Caldecott din 2008, primul roman care a făcut acest lucru, deoarece Medalia Caldecott este pentru cărți ilustrate. În România, cartea a apărut la editura Corint, în 2007,  în condiţii grafice excepţionale.

 

Hugo este un film american de aventuri din 2011 regizat și produs de Martin Scorsese și adaptat pentru ecran de John Logan. Bazat pe cartea lui Brian Selznick din 2007, Invenția lui Hugo Cabret, spune povestea unui băiat care locuiește singur în gara Gare Montparnasse din Paris, în anul 1930, pentru a deveni implicat într-un mister care înconjoară automatul (ca în fotografie)  răposatului său tată și cineastul Georges Méliès, unul dintre pionierii acestei arte. Georges Méliès a fost un iluzionist, actor și regizor de filme de origine franceză, care a revoluționat mult tehnicile de filmare în primele zile ale cinematografiei. Méliès a fost bine cunoscut pentru utilizarea efectelor speciale, inovând în permanent aceste tehnici. El a preluat această artă de la fraţii Lumière, când aceştia nu credeau că are vreun viitor. Martin Scorsese a cumpărat drepturile de ecranizare a cărții în 2007, iar John Logan a scris scenariul. Scorsese a început filmarea filmului la Londra la Shepperton Studios în iunie 2010. Acesta a fost produs în 3D, a avut premierea în cinematografe pe 23 noiembrie 2011. Asa Butterfield a jucat rolul principal al lui Hugo, cu Ben Kingsley în rolul lui Papa Georges (Méliès), Chloë Grace Moretz în rolul Isabelle și Sacha Baron Cohen în calitate de inspector de gară. Documentându-mă despre film am găsit o noţiune nouă: rolul cameo. Un rol cameo sau apariție cameo este o scurtă apariție a unei persoane ce are notorietate într-o creație, precum piese de teatru sau filme. Celebru pentru aceste apariţii este Alfred Hitchcock. Michael Pitt, Martin Scorsese și Brian Selznick apar în roluri cameo în acest film. Howard Leslie Shore este compozitorul coloanei sonore a filmului şi este cunoscut mai ales pentru coloanele sale sonore şi mai puţin pentru restul creaţiilor. A compus muzica pentru peste 80 de filme, în special pentru trilogia The Lord of the Rings (Stăpânul Inelelor), pentru care a câștigat trei premii Oscar. Martin Scorsese este un regizor genial, care nu are nevoie de alte prezentări, este autorul capodoperelor Casino, The Departed sau Goodfellas şi Shutter Island. Scorsese reuşeşte să ne impresioneze şi de această dată: scenariul e foarte bine articulat, regia e „şcoală curată”, frizând genialitatea. Recunosc că sunt subiectiv, italienii mi-au fost întotdeauna mai apropiaţi de suflet decât americanii… L-am revăzut cu mare plăcere pe Ben Kingsley, actorul care are aici parte de încă un rol deosebit, după jocul magnific din „Gandhi”, „Fecioara și moartea” sau „Casa de nisip și ceață”. Foarte bine aleși sunt și cei doi copii din rolurile principale, iar Sacha Baron Cohen s-a dovedit mult mai talentat decât am crezut, după ce l-am văzut în „Borat”. Iar Cristhopher Lee face un rol cald, cu totul diferit de personajele cu care eram obișnuiţi. „The Artist” și „Hugo” sunt două filme despre debutul artei cinematografice. Fiecare o face diferit, dar îşi au punctul de inspiraţie în aceeaşi căutare a magicului de la debutul celei de-a şaptea arte. Scorsese ne plimbă pe mai multe planuri temporale şi, vizionând filmul, vom fi încântați de privilegiul urmăririi unei drame pline de aventuri, contrar modului cum ne-a obişnuit de-a lungul timpului, cu un registru mult mai serios, de data aceasta preferând să ne delecteze cu o dublă poveste fantastică, inedită, în filmul bazat pe cartea „The Invention of Hugo Cabret”. Ceea ce a făcut ca filmul să fie o capodoperă sunt decorul şi locurile unde s-a filmat. De fapt, locațiile care au recreat Parisul anilor ’30: totul este foarte colorat, autentic, pus într-o atmosferă misterioasă. Dar toate acestea nu-ți răpesc atenţia de la personajele Hugo și fata care-l ajută, Isabelle, ci vin să completeze centrul de interes al primei jumatăţi a peliculei, urmând ca după aceasta să facem o incursiune în perioada de început a cinematografiei. 

În „Hugo”, lucrurile sunt concentrate pe aspectele aventuroase. Jude Law apare preţ de doar câteva minute, întruchipându-l pe fericitul tată al tânărului Hugo. Preocuparea personajului principal este repararea unei maşinării descoperite de tatăl sau, pe vremea când lucra la muzeu. Singurul lucru care îi lipseşte pentru activarea acestui umanoid automat este o cheie în formă de inimă. Aceasta se află în posesia unei fete, care îi va schimba nu doar cursul căutarilor, ci îi va arătă şi ce înseamnă prietenia. Acest automat devine un persoanaj în sine, dar şi un pretext pentru a căuta în istoria cinematografiei. Cel care a construieşte şi consacră acest automat este Henri Maillardet. Pe numele său complet Jean Henri Nicholas Maillardet  a fost un mecanic elvețian din secolul al XVIII-lea care a lucrat la Londra, producând ceasuri și alte mecanisme. În 1805 Henri Maillardet a construit un fel de robot denumit automat la acel timp, activat printr-un arc. Acest om din rotițe desenează imagini și scrie versuri atât în franceză, cât și în engleză. Mișcările mâinii sunt produse de o serie de came, situate pe arbori în baza automatului, care produc mișcarea necesară pentru a completa șapte schițe și textul. Se crede că acest automat are cea mai mare memorie bazată pe camă a oricărui automat din epocă.

Când a fost prezentat pentru prima dată Institutului Franklin din Philadelphia, în 1928, automatul era de origine necunoscută. Odată readus la stare de funcționare, automatul însuși a oferit răspunsul, atunci când a scris cuvintele „scrise de automatul lui Maillardet”. În 2012, filmul a fost nominalizat la 11 premii Oscar, inclusiv cea mai bună imagine și a ajuns să câștige cinci (pentru Cea mai bună editare sonoră, Cea mai bună mixare sonoră, Cea mai bună regie de artă, Cea mai bună cinematografie și Cele mai bune efecte vizuale ).

În concluzie, o carte bună cu imagini geniale ce amintesc de primele filme de animaţie şi un film splendid pe care-l recomand cu căldură tuturor celor ce iubesc cinematografia…

MARIUS MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la… Carabella târgovișteană, e iubitor de literatură și de film…

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro