- Deși instanțele au decis recent că terenul pe care se află Sfinxul și Babele aparține județului Dâmbovița (comuna Moroeni), autoritățile din Prahova (orașul Bușteni) nu par dispuse să renunțe.
Disputa teritorială dintre orașul Bușteni (județul Prahova) și comuna Moroeni (județul Dâmbovița) privind apartenența administrativă a monumentelor naturale Sfinxul și Babele reprezintă un caz emblematic de conflict administrativ-teritorial, cu implicații semnificative asupra gestionării patrimoniului natural și a dezvoltării turistice. Primăriei Bușteni, care, în ciuda deciziilor judecătorești definitive ce atribuie terenul de sub megaliți comunei Moroeni, insistă asupra proprietății orașului asupra formațiunilor geologice.
Argumentul central al Bușteniului se bazează pe o diferențiere între proprietatea asupra terenului și proprietatea asupra formațiunilor naturale. Deși, teoretic, un astfel de concept ar putea exista în anumite contexte juridice, aplicabilitatea sa în cazul unor monumente naturale integrate în peisaj, precum Sfinxul și Babele, este problematică. În practică, gestionarea, accesul și valorificarea turistică a acestor obiective sunt intrinsec legate de controlul asupra terenului pe care se află. A deține doar „proprietatea” asupra megaliților, fără a avea controlul asupra terenului înconjurător, creează o situație administrativă confuză și ineficientă. Această abordare pare să ignore realitățile geografice și funcționale ale sitului.
Orașul Bușteni susține că Sfinxul și Babele sunt proprietatea sa în baza H.G. nr. 1359/2001 și au fost inventariate în domeniul public al orașului prin HCL nr. 45/14.09.1999. Aceste acte administrative, conform Primăriei, nu au fost contestate și atestă dreptul de proprietate asupra formațiunilor naturale. Persistența în a susține o proprietate „necontestată” asupra megaliților, în contextul în care terenul aferent a fost atribuit definitiv altei unități administrativ-teritoriale, denotă o lipsă de pragmatism și o potențială ignorare a principiului res judicata (lucru judecat).
Această dispută continuă are consecințe negative directe asupra gestionării și dezvoltării turistice a zonei. O lipsă de claritate administrativă și o abordare fragmentată a proprietății pot duce la:
- Dificultăți în investiții: Incertitudinea privind apartenența administrativă poate descuraja investițiile în infrastructura turistică, atât din partea autorităților publice, cât și a sectorului privat.
- Confuzie pentru turiști: Turiștii pot fi confuzi cu privire la autoritatea responsabilă pentru întreținerea și promovarea obiectivelor, precum și pentru reglementările locale.
- Ineficiență administrativă: Două entități administrative care își dispută controlul asupra aceluiași obiectiv pot genera birocrație, suprapuneri de competențe și, în cele din urmă, o gestionare ineficientă a resurselor.
- Deteriorarea imaginii: O dispută publică prelungită poate afecta imaginea de destinație turistică a zonei, percepția fiind de instabilitate și lipsă de coerență.
Poziția Bușteniului pare să fie motivată de interese locale, de menținerea unei „proprietăți” simbolice, chiar și în detrimentul unei soluții practice și eficiente pentru gestionarea unor monumente naturale de importanță națională.
Sfinxul și Babele rămân acolo, neschimbate de mii de ani. Din păcate, această „luptă pentru putere” nu ajută cu nimic turismul românesc. În loc de procese lungi și obositoare, publicul ar vrea să vadă o zonă mai curată, mai bine amenajată și protejată, indiferent de județul pe harta căruia se află. Până la urmă, Sfinxul și Babele sunt ale naturii și ale tuturor celor care urcă pe munte să le admire.
Facebook
WhatsApp
TikTok
