Cătălin ALEXANDRU lucrează la Columna TV… Ne-a trimis câteva gânduri, îi respectăm libertatea de opinie, chiar dacă nu suntem, în întregime, de acord cu el…
Lăcomia de putere și avere atunci când te cuprinde, uiți de mamă, uiți de tată, uiți de poporul care te-a ales, cu speranța în suflet că-i va fi mai bine. Un popor care a dat binele în schimbul abuzurilor de putere și foametei… Atunci când este amenințat, un animal simte pericolul și, cel mai probabil, se fereste. Omul s-a încrezut într-un șarpe și a ajuns să sufere. Și-a ucis conducătorii, care buni sau răi le-a oferit hrană (oricât de puțină ar fi fost) și locuri de muncă. Eu sunt un tânăr fără experiență în această lume zbuciumată, dar am un sentiment de ură față de cei care ne-au vândut, ne-au amanetat sau probabil ne-au dat pe datorie, pentru că nu se văd banii luați pe bogățiile noastre. Un miting format din 10.000 de oameni, și aceia răspândiți prin toate colțurile tării, este ca o picătură de ulei într-un ocean, care se zbate să rămână la suprafață, în ciuda valurilor care o înconjoară. Oameni buni, cunoașteți cine a spus: „toți pentru unul și unul pentru toți”? Nu vă mai chinuiți să mai ieșiți în stradă, până nu învățați să simțiți și durerea celor din jurul vostru… Mobilizați-vă, dragii mei compatrioți, mobilizați-vă, nu vă lăsați intimidați de leprele din parlament. Ne vindem aurul, că doar asta mai era de vândut. Lăsați-i să ne vândă cu totul… Vor lua bani pe noi! Vor fi impozitați toți cei care au plecat departe de familiile lor, pentru a le oferi un trai decent, li se va cere cotă parte din banii câștigați cu greu, pentru că șacalilor le trebuie avere. Scriu asta deoarece doresc ca oamenii care citesc să deschidă ochii. Eu nu îi pot închide la aceste fenomene cu adevărat stranii, pe care nimeni nu le vede, iar alții dorm din ’89. PĂCAT… De ce acum nu ne mai revoltăm? De ce atunci tot poporul era parcă în transă și îl vroia mort pe Nicolae Ceaușescu? Concluzia mea este clară: suntem blestemați să pierim încet, dar sigur, pentru că am dat porumbelul păcii din mână, pe bufnițele din parlament. Aș dori ca cineva, oricine, să se ridice și să mă contrazică, dar acea persoană să nu aibă creierul spălat de politicieni. Sunt dezgustat de noua ordine mondială…
Citeşte şi
NERO, BRAC GERMEN – romanul foileton ajuns la episodul al patrulea…
REVENIRI – interviu cu doamna profesoară Dana NEACȘU, din New York…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI – tableta marelui regizor Constantin VAENI…
MELANCOLII – cu doamna Constanța POPESCU…
Ceva despre toamnă în ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI, cu doamna Mariana OPREA STATE…
CULTURA URBANĂ, rubrica domnului lector universitar doctor Pompiliu ALEXANDRU…
SEMNAL, o carte nouă de POEZIE…
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI, cu Teodor Constantin BÂRSAN…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ și un mare actor, Puiu JIPA…
PLIMBĂRI BUCUREȘTENE, rubrica de fiecare sâmbătă a Cătălinei CRISTACHE…
JUNIOR DE WORCESTER, cu tânărul student Mihai Bogdan VLĂDUCĂ…
CULTURA ONLINE, cu domnul profesor doctor Daniel TACHE…
Doamna profesoară Mihaela MARIN și rubrica ei CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE…
CULTURĂ ȘI ISTORIE, cu doctorul în istorie Radu STATE…
LONDRA LA PAS și o nouă scrisoare de la Cristian Gabriel GROMAN…