PUCIOASA Covid-19: Radu a strâns mii de euro pentru spital, în câteva ore! Oamenii sar în ajutorul unității medicale

Am aflat acum câteva zile că Pucioasa o să devină un centru de luptă împotriva coronavirusului. Hotelul Ceres va transformat în centru de carantină, iar Spitalul Orășenesc Pucioasa o să devină spital suport pentru Spitalul Județean din Târgoviște. Această decizie a fost publicată pe pagina de Facebook a primarului orașului Pucioasa, Constantin Ana.

Îmi amintesc doar cum am ridicat telefonul să vorbesc cu ai mei și să înțelegem ce se va întâmpla mai exact din această nouă transformare. În timp ce vorbele părinților mei curgeau în telefon, Facebook-ul se umplea de mesaje, unele pline de pasiune și dorință de-a ajuta, altele de anxietate. Unora dintre persoane le era frică, nu știu ce se va întâmpla, cum se va desfășura totul, dacă noi, restul locuitorilor, ne vom îmbolnăvi și dacă da, cine va avea grijă de noi. Pentru câteva ore bune, comunitatea din Pucioasa s-a adunat și a încercat să discute pe marginea acestei postări – fiecare în maniera sa personală, folosind argumentele dorite de acesta, exprimându-și nevoile.

Frica mare existentă pentru orașul nostru se trage din condițiile spitalului orășenesc care oricine poate confirma nu sunt pregătite să lupte cu această pandemie. Din fericire pentru noi, dacă putem spune așa, noi nu vom fi spital de linia întâi care va lupta cu pacienții grav infectați. Din confirmările unui doctor, am înțeles că în cadrul unității noastre se vor aduce persoane cu simptome slabe sau care sunt pe cale de vindecare. Un moment de ușurare, însă problema abia de acum începe.

Indiferent de nivelul de îmbolnăvire al pacienților care vor ajunge la Pucioasa, din nefericire echipamentele de protecție necesare pentru cadrele medicale încă nu există. Din surse, am aflat că Spitalul Pucioasa ar număra undeva la 300 de angajați dintre care nu putem spune cu siguranța câți vor fi în luptă directă cu virusul. Indiferent de acest număr, absența unor materiale de protecție pune în pericol nu doar viața personalului medical, cât și a comunităților în care acestea se întorc. În anumite cazuri, personalul medical trăiește în afara Pucioasei, în zonele rurale în care infrastructura medicală nu există. Aceste localități fie sunt legate de Pucioasa sau de Târgoviște. Cadrele medicale care ar putea fi posesoare de virus, călătorind înapoi în comunitățile respective, îl pot răspândi foarte ușor. Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca un focar de infecție să existe în zone rurale în care nivelul de sărăcie este ridicat. Am putea spune că un efect de domino s-ar produce în care o persoană infestată îi va infesta și pe ceilalți punând de-a dreptul pe coate un sistem medical care deja este șubred.

Nu sunt primul care numește problema de mai sus, iar nu cred că voi fi nici ultimul care o va spune. Anxietatea ridicată a oamenilor în această perioadă ne duce la imaginarea celor mai negative scenarii, ajungând să ne comparăm pe noi cu ideea de carne de tun. Nu pot să spun dacă comparația este adevărat sau nu, iar orice statistician care ar încerca să calculeze această probabilitate se va lovi de foarte multe dificultăți și incertitudini.

Calcularea probabilități ne pune pe gânduri, îndepărtându-ne de soluții și metode pe care le-am putea aplica pentru ameliorarea situației. Pentru mine Pucioasa a reprezentat comunitatea în care am crescut, m-am dezvoltat și de la care am învățat lecții pe care încă le aplic la fiecare pas în viață. A venit cu bune cu rele, a fost agresivă cu mine, iar eu am devenit foarte critic față de aceasta. Am avut o relație destul de anevoioasă în decursul anilor de liceu, însă niciodată nu am dorit să-mi pierd speranța în comunitatea noastră pe care încă o numesc acasă și la care mă întorc de fiecare dată.

Plin de speranță, am decis să deschid o campanie de strângere de fonduri, mizată în principal pe prietenii mei care locuiesc în afara țării. Nu am publicat text-ul în română, nici poza campaniei nu are vreun cuvânt în română cu excepția Pucioasa. La început am dorit să strâng doar 1000 EUR într-o perioadă de două săptămâni pe care mai apoi să-i donăm spitalului pentru a-i folosi în scopul achiziționării de măști, combinezoane, viziere, cât și de orice altă aparatură de care aveau nevoie. În niciun moment nu m-aș fi așteptat ca ziua această să se transforme într-una de muncă non-stop, răspunzând la mesaje, scriind scrisori de mulțumire și încercând să redirecționez oamenii când aveau nevoie de ajutor. În mai puțin de douăsprezece ore, am reușit să strângem aproximativ 4000 EUR, iar în momentul în care tastez aceste cuvinte, alții tot donează. O bună parte dintre acești bani au venit de la oamenii din comunitate, însoțite adesea de cuvinte pline de dragoste și speranță. Comunitatea orașului Pucioasa s-a mobilizat în jurul acestei cauze, văzând esențială ameliorarea situației. În niciun moment nu m-aș fi așteptat ca sprijinul masiv să vină din cadrul comunității, însă tot aici l-am găsit.

În momentele în care tastez, inima mi se umple de fericire când aud notificările de la Facebook și când mă gândesc la modul în care oamenii s-au mobilizat. Acest gest nu este făcut pentru faimă personală, nici pentru crearea unui model de liber în jurul propriei persoane. A fost mai degrabă o chemare la solidaritate la care atât comunitatea Pucioasa, cât și prietenii din sfera internațională au răspuns cu mare drag.

Vă mulțumesc! Trebuie să mă întorc la muncă, noaptea încă e tânără.

https://www.facebook.com/donate/609130909638646/1713913908750653/

Radu Ioan Stochița

 

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro