imanent
automatism inserat în obiceiuri scrutate de anonimizatele vârste adaptate acestui interior uneori numit întuneric. zonă expusă orbirii, tăcerilor aliniate discret de absențe. corp ușor care construiește și găzduiește asemenea trepte. ambiguități, rătăciri alungate, subterane salvate în căutări de culori netăiate de lama cuțitului lung, nerisipite întins de pensulații subțiate de vis. mereu descusutele stări, mereu enumerate crispări, mereu nenumite, necunoscute atingeri. alonjă mascată de cât încape, de cât rămâne în asemenea gest. scris încurcat de uitatele nume strigate anume cu denumiri asortate, cu acoperitele sensuri despre cum se așază sau rămân adunate în hărți consemnate de lume. teritorii care cresc și descresc dezlânate ascunderi. corpul memorează continuu în dansuri mișcări, impresii acoperite tot cu nelocuite vreodată tăceri. colb este praful uitat în cuvânt ne mai spus. umbre acoperă urme încuiate de timpul rămas și el să se (s)pună uneori între câine și lup. vivit non vivit este text sau context ce încurajează un somn rătăcit, o cădere întoarsă, controversată întotdeauna de enigmaticul vis. alunecări care împrimă zgârietura răstălmăcită ca semn. ocheanul întors întotdeauna în jos. somn dirijat necontrolat, mototolit ca un petic de cer desenat de un zvâcnet noros. acoperiri cu neglijente cortine. imanent transparent ca un ciob care păstrează lumina și strălucirile ei în capătul subțiat și tăios. carismatic portretul apos. imanent descompus de contraste aduse în acest dedesubt despicat de tăierea care se lasă descrisă, expusă și prinsă între pielea și carnea recunoscute de os
Gabriel ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…
Facebook
WhatsApp
TikTok
