Societatea civilă luptă pentru Sfinx! Turiștii nu înțeleg că este un monument, ci îl folosesc pentru escaladă

Lanț uman  pe Platoul Bucegi în apărarea Sfinxului, în cadrul unei acțiuni intitulată ,,Apel pentru respectarea naturii și valorilor naturale”.

La inițiativa Cristinei Predoiu ca reprezentant al societății civile, Romsilva ca administrator al Parcului Natural Bucegi și Agenția Națională Pentru Arii Protejate  s-a lansat un apel către cei care vizitează Muntii Bucegi în ideea respectării  naturii și a valorilor sale.

Acest apel la comportament responsabil față de natură a fost lansat ca urmare a faptului că în această vară foarte mulți utilizatori ai rețelei de socializare Facebook au lansat pe un grup turistic numeroase semnale de alarmă cu privire la comportamentul iresponsabil al unor turiști față de natura și față de Sfinxul din Bucegi.

Sfinxul este unul din simbolurile Romaniei și este datoria morală a fiecărui român de a-l proteja. ANANP susține demersurile publice de conservare a valorilor de patrimoniu geologic și ia în considerare opțiuni alternative de desemnare a acestora ca bunuri ale patrimoniului mondial, astfel încât să asigure conservarea acestora împreuna cu valorile biodiversității, culturii sau peisajului din siturile în care se afla și să confere acestora un statut juridic adecvat valorii de bun public al României.

În cadrul evenimentului, Cristina Predoiu a lansat Campania online „Bun Simt Turistic”, căreia i s-au alăturat renumiți artisti români, dar și artiști internaționali. Până acum, mesajele de sustinere au venit din partea mai multor artiști, precum Alin Dincă – solistul formatie “Trooper”, Roman Iagupov- Trupa “Zdob si Zdub”, Sergiu – solist “Carla’s Dreams”, Călin Pop – solist “Celelalte Cuvinte”, David Reece – “Accent” din SUA.

Un lanț uman a înconjurat Sfinxul din Bucegi ca un îndemn la protejarea acestui monument al naturii,  fără a mai fi nevoie de garduri de protectie.

Totuși, nu credem că acest lucru va fi posibil. În urma cu patru ani, Gazeta Dâmboviței făcea un apel similar, pentru protejarea monumentului, fără ecou printre turiști.  Sfinxul are nevoie să fie apărat, cu garduri, de turişti!

Câteodată nici cei care-și declară dragostea față de natură nu respectă monumentul. Recent Asociația Floare de Colț, cunoscută pentru acțiunile adresate tinerilor montaniarzi, a transmis presei o fotgrafie în care aceștia erau urcați pe monument…

Reprezentantii Romsilva, ca administratori ai Parcului Natural Bucegi, au montat și un panou prin care se interzice escaladarea Sfinxului și încalcarea perimetrului de protectie al acestuia.

Sfinxul, ca şi Babele şi celelalte monumente din zonă, sunt rezultatul  eroziunii eoliene (vântului) şi s-au format în mii de ani. Acum ar avea nevoie nu numai de admiraţia contemporanilor noştri, dar şi de protecţie, pentru a putea fi admirate şi de generaţiile următoare.


Valeriana heidelbergcement


Gurmand + Raiman caleatargovetilor
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro