TERAPII ÎNGÂNDURATE – Ioan VIȘTEA: Theodor Paleologu şi micţiunile de cenzură

Distribuie:

            Theodor Paleologu este întruchiparea „la patru ace”, cu frac şi papion, a vremurilor întoarse pe dos, a aparenţelor înşelătoare aflate în mijlocul unei morale situate mai jos de genunchiul broaştei, în fine, a spiritelor învinse de tentaţia parvenirii, a  onorabilităţii căzute în patima compromisului.

                De multă vreme mă întreb: oare ce ar gândi şi mai ales cum ar reacţiona conu’ Alecu văzând că ce naşte din pisică nu doar că nu mai mănâncă şoareci dar îi mai şi pupă în bot.

                 Băiat „subţire” de salon florentin, cu „ştaif” de veche stirpe boierească pentru care, se înţelege, nu are vreun merit, crescut cu bone poliglote din faşă şi cu „Florile răului” la vremea alăptatului, Theodor Paleologu intrigă şi consternează martorii apariţiilor sale publice. Aidoma tizului său Theodor Baconski, el ilustrează cât se poate de convingător că în devălmăşia vremurilor şi în tentaţia pariului cu puterea, „aşchia” a ajuns să sară departe, foarte departe de „gard”, în  bălării şi-n boscheţi. Vor fi avut, desigur, taţii lor destule vulnerabilităţi odată prinşi în concasorul neiertător al comunizării forţate dar şi-au salvat slăbiciunile omeneşti, şi-au luat în bună măsură revanşa prin statura demnităţii regăsite şi opera lor literară. Contextul istoric diferit precum şi zestrea ereditară fac, astăzi, de-a dreptul impardonabile bâlbâielile, confuziile şi percepţia grosieră, vădit mercantilă a oportunităţilor, dincolo de motivaţiile „terestre” oricare ar fi ele. Odată intrat în lumea ştiut inestetică şi  nu foarte salubră a politicii, Theodor Paleologu pare că n-a ieşit încă din corsetul naivităţii pubere, că încă mai joacă şotronul sărind în zig-zag, într-un echilibru precar în căutarea valorilor absolute acolo unde ele nu pot fi decât relative dacă nu de-a dreptul îndoielnice. Mai mult, prin ultimele afirmaţii dezonorante, Theodor Paleologu pătrunde, gureş, pe teritoriul minat al psihopatologiei, domeniu căruia   i-ar putea cădea foarte uşor  victimă. E un mister uluitor, greu de dezlegat, cum un intelectual trăit în admiraţia lui Carl Schmitt şi Dostoievski ori citindu-l pe Origen ca să mă rezum la doar câteva  exemple, se simte bine, confortabil, în largul lui în anturajul unui grobian şi în vecinătatea nu doar ideologică a unei ţăţici alfabetizate la serate( sau la seral) al cărui scop în viaţă este să depăşească prin opulenţă şi mondenităţi celebritatea cârnaţilor de Pleşcoi.

                   Aş vrea să înţeleg, să decodez mecanismul, declicul care pune în mişcare potopul admirativ, necondiţionat, vecin cu osanaua delirantă cu care drapează conturul unor existenţe terne, anodine şi mintea, îndărătnică, refuză să priceapă. Deci, stai acasă în fotoliu, să zicem că ai cartea omiliilor deschisă, televizorul merge, tocmai citeşti că „este o ruşine pentru omenire că există unii ce gândesc mai nechibzuit decât un vierme” ori „purtarea creştinilor să fie cea mai bună apologie a credinţei lor”, ochii îţi cad avizi pe „ Frumuseţea va mântui lumea” când, hopa, pe sticla prea îndurătoare a televizorului apare figura preşedintelui. Debitează noian de platitudini şi banalităţi dezlânate, unele visceral-veninoase, dar tu deja ai închis cartea, nu mai e loc de Origen, stai pierdut în adoraţia mistică a unui impostor. „Un discurs magistral!” declari, a doua zi presei , asta aşa ca lucrurile să fie clare pentru toată lumea. Da, să fie primit, domnule Paleologu! În ultimii ani, i-aţi oferit marinarului atâtea dovezi de pupincurism şi slugărnicie, atâta „spanac” crescut la lumina reflectoarelor t.v. încât, astăzi, pare că nici el nu mai poate să-l ducă!

                  Dacă „sufletul omului este un altar” cum spune acelaşi Origen, atunci întortocheate mai sunt căile zbaterii sale în dobândirea lucidităţii şi a măsurii în toate.

                 Poate că Theodor Paleologu, în sinea lui, „înţelege că înăuntrul său există un al doilea univers mai mic, un soare, o lună şi stelele”. Poate! Numai că ce lasă să se vadă în afară este un demon care îi joacă feste, ludic şi superficial, care îi subminează credibilitatea şi îi ştirbeşte caratele vârstei şi statura intelectuală.

                  Poate că Theodor Paleologu încă se caută. Poate! Până la  revelaţia întâlnirii cu el, cel adevărat, cel izbăvit de contradicţii flagrante şi debarasat de tentaţia mitocăniei, Theodor Paleologu continuă să rămână copilul ivit chiar din decopertarea straturilor de amintiri ale primei sale tinereţi împărtăşite cu nostalgie. Acolo, pe furiş, sub masa florentină, ca şi cum timpul s- ar fi oprit in loc,continuă să aplice micţiuni de cenzură, precoce şi voluntare, împotriva dictaturii irepresibile, strigătoare la cer a propriei bone.

IOAN  VIȘTEA este poet și prozator, locuitor al unei capitale românești, Târgoviște (cum spune) și autorul Jurnalului de la Mahala…

Citeşte şi

Episodul 15 din romanul NERO, BRAC  GERMAN,  într-o Lisabonă tristă și cu dor de Nero, părăsit pe insula misterioasă…

LA BORTA RECE, cu domnul Radu PĂRPĂUȚĂ și patru lame de cuțit, adânc tăietoare în vorbe și cuvinte…

PICĂTURA  CHINEZEASCĂ, ascuțită și răpăitoare…

Din New York, confesiuni încântătoare în SUBSTITURI, cu Dana NEACȘU…

Zece ALTFEL  DE  POEME, de Puiu JIPA, în  JI-PISME  DE  SÂMBĂTĂ…

Două mirări, cu marele regizor Constantin  VAENI, în rubrica lui  ÎN  CALEA LUPILOR  DE  IERI  ȘI  DE  AZI…

Doamna profesoară Mihaela  MARIN și gândurile ei  întristate, în CULTURĂ  ȘI  EDUCAȚIE

CIUCLARISME cu, desigur, Bogdan  CIUCLARU și o întrebare hamletiană…

MELANCOLII, două poeme de Constanța  POPESCU…

STRATEGII  DE  DISTANȚARE,  cu domnul profesor  Petre  STOICA…

Marius  Alexandru  DINCĂ și rubrica lui JUNIORI  DE  CARABELLA…

Un colaborator nou, un campion mondial, domnul profesor Ioan N. RADU, în rubrica COSMOSUL  DIN  NOI…

Domnișoara Ioana PIOARU, cu o foarte interesantă  LECȚIE  DE  ZBOR…

CORESPONDENȚE   SUBIECTIVE, cu domnișoara  Erica  OPREA…

O situație de presă, cu Pompiliu  ALEXANDRU, în  CULTURA  URBANĂ…

Nostalgii de Actor, cu Puiu  JIPA, în  rubrica lui  AȘA  O  LIPSĂ  DE  INCULTURĂ…

Alte  PLIMBĂRI  BUCUREȘTENE, cu domnișoara  Cătălina  CRISTACHE…

CULTURĂ  ȘI  ISTORIE, cu doctorul în istorie Radu  STATE…

ARTIFICII  DE  LÂNGĂ  SERELE  CU FLORI, cu Mariana OPREA  STATE…

CULTURA  LA  MARGINEA  ȘOSELEI și domnul Teodor Constantin BÂRSAN…

Domnul profesor Daniel TACHE,  doctor în filologie și CULTURA  ONLINE…

JUNIORI  DE  CARABELLA,  adică  Daria  STEMATE…

 REFLECȚII  MINORE, cu domnul profesor  Aleaxandru  IACOB…

 Scriitorul Ioan  VIȘTEA  și  RAFTUL  CU  PROZĂ  SCURTĂ…

 

 

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Flax Gopo Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro