ortooxacell kiss2022.gif Flax

COSMOSUL DIN NOI – Ioan N. RADU

untitled

 Dâmboviţeni cu care ne mândrim     –   ALEXANDRU C. VISSARION 

Alexandru  C. Vissarion s-a născut la 13 septembrie 1899, la Costeştii din Vale, judeţul Dâmboviţa. A fost cadru didactic universitar, publicist în domeniul aviaţiei şi un pasionat al călătoriilor interplanetare şi interstelare.  Era fiul natural al lui Constantin Vissarion,  brutar macedonean venit din Grecia, ca mic negustor, cu dorinţa de a duce o viaţă mai îmbelşugată în România.  S-a căsătorit cu o româncă, Ilinca Sotir Dumitru, ţărancă din Costeşti Vale, Dâmboviţa.

 La puţin timp după căsătorie, pe 2 februarie 1879, s-a născut viitorul scriitor I. C. Vissarion despre care merită să amintim că a fost un aprig susţinător al lumii satului, a participant la răscoala din 1907 (v. romanul Răsculaţii -1910 şi drama socială Lupii – 1914), a fost creatorul basmului „ştiinţifico-fantastic” pe tema zborului cosmic (v. basmul Ber – Căciulă împărat – 1928) şi, nu ca ultim exemplu, remarcăm contribuţia sa în domeniul aeronauticii unde propune spre brevetare „Aeroplanul Vissarion 1”, o aeronavă convertibilă, deosebit de ingenioasă pentru acele vremuri (v. M. Oroveanu, Începuturile creaţiei tehnice aeronautice Româneşti – 1880-1918, Editura Militară, Bucureşti, 1981).

După patru ani de căsnicie, Constantin Vissarion rămâne văduv în urma decesului soţiei Ilinca. Se recăsătoreşte şi va avea, cu a doua soţie, nouă copii.  În cea de- a doua căsnicie a lui Constantin Vissarion, la 13 septembrie 1899, in localitatea Costeşti Vale, se năştea cel mai mic dintre copiii familiei, Alexandru, care, în prima parte a vieţii, va trăi în atmosfera activităţilor celui descris mai sus, marcându-i pasiunile vieţii.   După terminarea şcolii primare şi a liceului, Alexandru C. Vissarion s-a înscris la Şcoala Politehnică Bucureşti, secţia electromecanică, unde după absolvire a obţinut diploma de  inginer diplomat în specialităţile electromecanică, motoare termice şi, interesant, aeronautică,  în 1926.  Despre  personalitatea  lui  Al. C. Vissarion,  privind  viaţa  şi  activitatea  sa profesională, nu putem oferi prea multe date, informaţiile noastre fiind limitate. Pentru unele date obţinute până în prezent, mulţumim pe această cale inginerului dr. Ioan Vasile Buiu, din Bucureşti şi profesorului Vissarion Stan, din Pucioasa.

În decursul vieţii, îndeplineşte numeroase funcţii importante, printre care:

– redactor şef la revista “România aeriană“ (1930 – 1932);

– director la Atelierele C.F.R. Bucureşti – 1936;

apare în Anuarul pe 1936 pe  Lista experţilor AGIR,  la  p. 37;

– a fost cadru didactic la Şcoala Politehnică Bucureşti, din 1942 (asistent titular provizoriu – la catedra Locomotive);

– a fost profesor universitar la Institutul de Căi Ferate din Bucureşti;

A decedat in 1981, la Bucureşti, după cum declară rudele.

În ţara noastră, în perioada de după Primul Război Mondial, a existat o activitate teoretică şi de popularizare  a rachetelor şi zborurilor cosmice, care au constat în organizarea de şedinte de popularizare, editarea de articole, susţinerea unor interviuri. În această activitate se înscrie şi lucrarea-foileton scrisă de ing. dipl. Al. C. Vissarion, în revista „România aeriană”, în perioada anilor 1931-1932. Ciclul de articole a apărut sub titlul permanent „Motorul cu reacţiune şi călătoriile interstelare”, având ca precizări subtitluri formulate pentru fiecare articol în parte.

Avem la început un ciclu de articole axate pe teme concrete de deplasare prin reacţie:

– „Fuzeea. Introducere. Principiul Fuzeei. Combustibili” ;

„Combustibili (II)”;

„Motorul cu reacţie”;

Următoarele două articole ne arată modalităţile de folosire a acestor fuzee:

 -„Posibilităţile întrebuinţării fuzeelor” şi „Trimiterea de fuzee – proiectil în jurul Lunii şi revenirea ei pe Pământ”.

 Au apărut într-un număr triplu al revistei, pentru lunile august-octombrie 1932. În  ultimele două articole ni se oferă posibilităţile de a ne deplasa în spaţiul cosmic prin tratarea  temelor tentante pentru acele vremuri: „Călătorii în Lună şi „Călătorii interspaţiale şi intersiderale”. Aceste materiale au fost tipărite într-un număr dublu al revistei „România aeriană”, în anul 1932.

Publicarea acestui serial de articole în revista „România aeriană” demonstrează existenţa în ţara noastră a unui adevărat interes legat de zborul extraterestru, iar apariţia acestor articole se înscrie în preocuparea publicistică internaţională a perioadei.

Articolele prezentate în cele aproximativ 30 de pagini de revistă prezintă interes pentru evoluţia astronauticii româneşti, fiindcă  acestea sunt realmente încadrabile ca temă. De asemenea, conţinutul ştiinţific neîndoielnic al expunerii, momentul apariţiilor acestora în dezbaterile naţionale şi internaţionale şi faptul că un material de asemenea amploare nu mai găsim în următorii douăzeci de ani în presa românească sunt acte intelectuale de mare valoare. A structurat cu competenţă nu numai problemele legate de rachete şi zborurile cosmice, ci şi pe cele legate de astronomie şi aviație. Se constată că ideile din text sunt susţinute cu explicaţii ştiinţifice şi reprezentări grafice sugestive şi lămuritoare.

Considerăm, în ansamblu, că articolele lui Al. C. Vissarion, în care se găsesc atâtea informaţii competente privind rachetele, combustibilii, motoarele reactive, călătorite extraterestre etc. trebuie socotite ca făcând parte din lucrările teoretice româneşti in problemele astronauticii, adresate unui mediu neacademic, dar posesor de cunoştinţe adecvate.  Titlul serialului, „Motorul cu reacţiune şi călătoriile interstelare”, întinderea, structura şi conţinutul acestor articole constituiau, după experienţa noastră, elementele necesare elaborării unei cărţi cu temă bine conturată. Se constată că  perioada 1930-1940 a fost bogată în publicaţii destinate aviaţiei (ziare, reviste etc.) şi, în lipsa unei lucrări dedicate istoriei publicisticii aviatice românești unde am fi putut găsi evidenţe, analize, aprecieri etc, noi ne limităm la cele de mai sus. Credem că, la o cercetare pagină cu pagină a revistelor de aviaţie, istoria astronauticii româneşti s-ar îmbogăţi cu noi şi noi materiale, elaborate de specialiştii români, referitoare la Cosmos.

Considerăm ca absolut necesară o cercetare sistematică menită a preciza mai bine viaţa, opera şi  preocupările în domeniul astronautici ale lui Al. C. Vissarion. De asemenea, ar fi utliă îmbogăţirea cu exponate adecvate a „Casei muzeu I, C, Vissarion”, din Costeştii din Vale, pentru o mai interesantă prezentarea şi a lui Alexanru C. Vissarion.

Domnul profesor IOAN N. RADU e singurul campion mondial din istoria Târgoviștei, un pasionat cercetător în domeniul astronauticii, autorul unui număr impresionant de lucrări în domeniu și un spirit mereu tânăr…

Citeşte şi

Episodul 15 din romanul NERO, BRAC  GERMAN,  într-o Lisabonă tristă și cu dor de Nero, părăsit pe insula misterioasă…

LA BORTA RECE, cu domnul Radu PĂRPĂUȚĂ și patru lame de cuțit, adânc tăietoare în vorbe și cuvinte…

PICĂTURA  CHINEZEASCĂ, ascuțită și răpăitoare…

Din New York, confesiuni încântătoare în SUBSTITURI, cu Dana NEACȘU…

Zece ALTFEL  DE  POEME, de Puiu JIPA, în  JI-PISME  DE  SÂMBĂTĂ…

Două mirări, cu marele regizor Constantin  VAENI, în rubrica lui  ÎN  CALEA LUPILOR  DE  IERI  ȘI  DE  AZI…

Doamna profesoară Mihaela  MARIN și gândurile ei  întristate, în CULTURĂ  ȘI  EDUCAȚIE

CIUCLARISME cu, desigur, Bogdan  CIUCLARU și o întrebare hamletiană…

MELANCOLII, două poeme de Constanța  POPESCU…

STRATEGII  DE  DISTANȚARE,  cu domnul profesor  Petre  STOICA…

Marius  Alexandru  DINCĂ și rubrica lui JUNIORI  DE  CARABELLA…

Domnișoara Ioana PIOARU, cu o foarte interesantă  LECȚIE  DE  ZBOR…

CORESPONDENȚE   SUBIECTIVE, cu domnișoara  Erica  OPREA…

O situație de presă, cu Pompiliu  ALEXANDRU, în  CULTURA  URBANĂ…

Nostalgii de Actor, cu Puiu  JIPA, în  rubrica lui  AȘA  O  LIPSĂ  DE  INCULTURĂ…

Alte  PLIMBĂRI  BUCUREȘTENE, cu domnișoara  Cătălina  CRISTACHE…

CULTURĂ  ȘI  ISTORIE, cu doctorul în istorie Radu  STATE…

ARTIFICII  DE  LÂNGĂ  SERELE  CU FLORI, cu Mariana OPREA  STATE…

CULTURA  LA  MARGINEA  ȘOSELEI și domnul Teodor Constantin BÂRSAN…

Domnul profesor Daniel TACHE,  doctor în filologie și CULTURA  ONLINE…

JUNIORI  DE  CARABELLA,  adică  Daria  STEMATE…

 REFLECȚII  MINORE, cu domnul profesor  Aleaxandru  IACOB…

 Scriitorul Ioan  VIȘTEA  și  RAFTUL  CU  PROZĂ  SCURTĂ…

  Rubrica TERAPII  ÎNGÂNDURATE, cu domnul Ioan  VIȘTEA…

 

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media