TABLETA DE VINERI – Cornel MĂRCULESCU – Ultima restaurare și consolidare majoră a complexului monahal de la Mănăstirea Dealu (1953-1955)

În 1953, la îndemnul Patriarhului Justinian, Serviciul Tehnic al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și cu sprijinul arhitectului Ioan Paraschivescu, a fost întocmit proiectul de restaurare a complexului monahal de la Mănăstirea Dealu, ca urmare a cutremurului din 10 noiembrie 1940 care a dărâmat clopotnița, din care mai rămăsese doar parterul și un etaj foarte stricat, precum și turlele mici refăcute ultima dată în stil neogotic de către domnitorul Gheorghe Bibescu.

În dimineața zilei de 11 iulie 1953, Patriarhul Justinian, însoțit de Episcopii Antim Tîrgovișteanul și Theoctist Botoșăneanu, Vicarii Patriarhali, Alexandru Ionescu, Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, consilierii administarativi mitropolitani: Alexandru Petcu, Stan Dimancea și M. Mihăescu, precum și Gheorghe Ionescu, șeful contabilității, s-au deplasat spre ctitoria lui Radu cel Mare. Cu o zi înainte, se deplasaseră la Mănăstirea Dealu, preotul Alexandru Zamfirescu, consilier administrativ economic, conducătorul șantierului de refacere a mănăstirii, și arhitectul Ioan Paraschivescu, dirigintele lucrărilor de restaurare. În după amiaza zilei, Patriarhul Justinian și însoțitorii săi au ajuns la Mănăstirea Dealu, unde au fost întâmpinați de preotul Gheorghe Tache, protoiereul raionului Târgoviște, cu o delegație de preoți din oraș, Miron Popescu, starețul Mănăstirii Dealu, maica Veniamina Răducu, stareța Mănăstirii Viforâta, Ioan Stancu, vicepreședintele Sfatului Popular al raionului Târgoviște, Gheorghe Bengea, președintele Sfatului Popular al raionului Târgoviște, Iosif Emil, președintele Comitetului Raional de Luptă pentru Pace, Marin Ioniță, împuternicitul Ministerului Cultelor din raionul Târgoviște.

Înalții oaspeți au trecut pe sub clopotnița restaurată și înaintând, în curtea mănăstirii, iar în fața acesteia s-a săvârșit slujba de punere a noii pietre de temelii, de către Episcopul Theoctist Botoșăneanu, preotul Alexandru Zamfirescu, Protoiereul Gheorghe Tache și Ierodiaconul Evghenie Dascălu, în acordul corului preoților din Târgoviște, condus de preotul Ioan Vătășescu. Menționăm că pe masa cu cele necesare pentru sfânta slujbă, s-a aflat și crucea dăruită Mănăstirii Dealu în 1649 de Matei Basarab, prin aceasta dorindu-se a se face legătura între trecut, prezent și viitor. După terminarea slujbei, Episcopul Theoctist Botoșăneanu a stropit cu apă sfințită piatra și locul unde se va depune hrisovul de temelie, precum și locurile din jurul bisericii unde urmau să fie construite noile clădiri. 

Proiectul întocmit de către Serviciul Tehnic al Arhiepiscopiei Bucureștilor și aprobat de Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții, prin care Ministerul Cultelor aloca pentru început suma de 192.160 lei, prevedea restaurarea bisericii și a clopotniței, precum și zidirea a două aripi de chilii, ateliere și trapeză, pe latura de nord, de o parte și de alta a clopotniței, cu prelungire parțială și pe laturile de est și vest, deasupra pivnițelor și bolților. Potrivit proiectului întocmit, devizele pentru întreaga lucrare de restaurare și consolidare s-au ridicat la suma de 1.387.180 lei, dintre care, Consiliul Eparhial al Episcopiei Bucureștilor a alocat pentru anul 1953 suma de 1.337.180, pentru lucrări de zidărie, instalații electrice și sanitare, precum și de organizare a șantierului. 

În ceea ce privesc lucrările de execuție, Arhiepiscopia a contractat pentru anul 1953, Întreprinderea de Stat nr. 301 pentru lucrările de construcții și Întreprinderea de Stat nr. 19, ambele cu sediul în București. În această primă campanie, s-au reparat turlele bisericii, acoperindu-se turla mare, și au fost tencuite pe interior, iar la exterior au fost rostuite suprafețele de piatră, au fost zidite etajele I și II la clopotniță, Turnul lui Bibescu micșorându-se în înălțime, au fost zidite de roșu, chiliile din latura de vest a clopotniței, înheindu-se cu sala mare a atelierului, cu care începe latura din vest a bisericii. După verificarea lucrărilor de către Serviciul Tehnic al Arhiepiscopiei, valoarea acestora cuprinzând manoperă și materiale a fost de 426.272 lei. Având în vedere că pentru anul 1954, Întreprinderea de Stat nr. 301-Construcții București nu a mai putut lucra, Arhiepiscopia București a contractat pentru continuarea lucrărilor Întreprinderea de Stat nr. 132 din Târgoviște.

În anul 1954 au fost continuate lucrările de restaurare a bisericii, așezându-se ferestre de fier și geamuri armate atât la turle, cât și la întregul corp al bisericii, au fost executate lucrările de finisare la clopotniță, au fost zidite de roșu chiliile din latura de est a clopotniței, iar la cele din latura de vest au fost executate instalațiile electrice și sanitare, scările interioare, pardoseli, iar în cele două laturi lângă clopotniță a fost montată tâmplăria. La sfârșitul anului 1954, odată cu încetarea contractului cu Întreprinderea de Stat nr. 132 din Târgoviște, a fost făcută verificarea tehnică de către arhitectul Ioan Paraschivescu, valoarea lucrărilor realizate fiind de 832.238 lei.

În anul 1955, potrivit hotărârii Consiliului Eparhial, lucrările au fost continuate pe cale de regie proprie, considerate mult mai avantajoase pentru Arhiepiscopia București. Astfel, au fost executate lucrări de finisare pentru toate clădirile corpuri de chilii, incluzând aici zidărie la pivnițe, pardoseli și zugrăveli, a fost terminat trotuarul din fața bisericii, și cel mai important, au fost montate clopotele bisericii alese de însuși Patriarhul Justinian, totalul lucrărilor din anul 1954 însumând 211.306 lei. Trebuie menționat că totalul lucrărilor realizate la Mănăstirea Dealu între anii 1953-1954, s-au ridicat la suma de 1.469.816 lei, iar de mersul bun al lucrărilor s-a preocupat Patriarhul Justinian, care a efectuat mai multe vizite, cercetând șantierul și fiind însoțit în permanență de către tehnicieni și specialiști, printre care și renumitul arhitect Duiliu Marcu. Tot acum, Patriarhul Bisericii Ortodoxe a României, a hotărât închiderea cetății Mănăstirii Dealu pe cele patru laturi ale sale, prin construirea de chilii cu coridor larg în față, spre biserică, zidindu-se de jur împrejurul bisericii chilii și încăperi pentru primirea Înalților Ierarhi, trapeza și un paraclis, pe baza proiectelor întocmite de către arhitecții N. Diaconu și Ioan Paraschivescu, valoarea lucrărilor fiind estimate la circa 2.000.000 lei.

Piatra de temelie a fost pusă în paraclis, iar cu această ocazie, preotul Alexandru Zamfirescu, conducătorul șantierului de construcție de la Mănăstirea Dealu, a citit Actul de temelie, din care spicuim: „Se însemnează aici, spre știința celor din viitor, că astăzi în a unsprezecea zi a lunii iulie din anul mântuirii una mie nouă sute cincizeci și cinci, Prea Fericitul Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a așezat piatra de temelie, pe care din nou se vor zidi paraclisul, atelierele și chiliile Mănăstirii Dealului, ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae. În chiliile ce se vor zidi, vor fi rânduite călugărițe care să aprindă iarăși candela dumnezeieștilor slujbe, spre pomenirea ctitorilor din veac și de acum și să se îndeletnicească cu meșteșugul lucrului de mână, fiind pildă celorlalte așezări mănăstirești…”. Ulterior, pergamentul a fost semnat de către toți cei prezenți, pe care este scris textul hrisovului de temelie, care, pentru a fi ferit de umezeală, a fost introdus într-un borcan de sticlă, astupat și smolit, acesta fiind coborât în șanțul deschis pentru zidirea temeliilor într-un loc special pregătit, de către Patriarhul Justinian care a stropit apoi locul cu apă sfințită și cu apă din râul Iordan, așezând în final câteva cărămizi prinse cu mortar de var și ciment.

   

 

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro