Conform buletinelor statistice ale Ministerului Agriculturii ce vizează perioada 15 iunie-15 iulie 1938, în Dâmboviţa situaţia agriculturii era una destul de bună: 3200 kg/ha la producţia de grâu, în regiunea de câmpie a judeţului (e adevărat însă că în zonele agricole Pucioasa sau Voineşti, abia se atingeau 600 kg/ha) şi între 1000 şi 4000 de kg/ha la porumb (cu doar maxim 900, în regiunile subcarpatice). 1949 de hectare fuseseră cultivate cu cartofi, cele mai întinse suprafeţe la Brezoaele (366 ha), Slobozia Moară (310 ha) şi Lunguleţu (196 ha).
Şi plata pentru prestarea de munci agricole era diferită de la o zonă la alta: dacă la câmpie pentru o zi de prăşit se plăteau 200 de lei la hectar, 500 de lei scotea din buzunar pentru aceeaşi activitate un proprietar din zona deluroasă a Dâmboviţei, iar pentru secerat-400 de lei/ha, faţă de 300 de lei ceruţi la câmpie.
Cu 25 de lei era plătit un copil în nord şi cu 30 de lei în sud, pentru o zi la muncile câmpului, tot aici un bărbat primind 40 de lei.
Animalele erau mai scumpe la câmpie, evident, preţul unei vaci fiind aici de 24 de lei (în viu)/kg, faţă de 16 lei cât costa ea la deal, iar pentru porci se cerea 32 de lei/kg (22 de lei în zona de deal), în vreme ce la găini se înregistra un preţ de 30 de lei la câmp şi unul cu 20 de lei mai mare, în nord.