JURNAL DE CORPORATIST – Teodor Constantin BÂRSAN Omul conceptual; mutilarea ideologică…

   Datorită mediului în care trăim, saturați de informații, suntem înconjurați de o lume plină de idei și ideologii, fiecare încercând să ne ofere o direcție sau alta, să ne imprime o traiectorie sau alta. Sigur, aici intervine o diferența intre idee și ideologie. Este un lucru lăudabil să avem idei pe care să le putem discuta, dezbate, testa. În fond acțiunile noastre sociale se bazează pe idei formate din reprezentări, percepții, interacțiuni cu sistemul social și cu ceilalți indivizi, deducții etc. Ideile noastre, sociologic vorbind, atâta timp cât sunt distilate, trecut prin filtrul rațiunii, al gândirii critice, sunt motorul comportamentului nostru, al acțiunilor noastre și decid tiparele noastre comportamentale. Atunci când reprezentările noastre, presupunerile și presupozițiile, opiniile, părerile, bănuielile încep să se sedimenteze și nu sunt trecute prin niciun filtru, prin nicio sită, încep să se manifeste ca o ideologie. În fond ideologia nu poate suferi ajustări și adaptări, ideologia este un pat procustian, pe care, odată așezat, individul trebuie corectat și reformat, după măsurătorile procustiene. Poate de aceea niciun regim totalitar, nicio ideologie nu a acordat o importanță prea mare științelor sociale și filosofiei. Nu au avut ca scop înțelegerea omului, omul fiind, în concepția lor, un material maleabil, care se poate modela după voința, „viziunea” și programul ideologilor.

   Ideologii au văzut și văd în continuare, din nefericire, omul într-un mod conceptual. Omul este un blueprint, o schemă, un plan, o mașinărie, mai puțin, un simplu concept care poate funcționa în cadrul unei teorii. Orice „om conceptual” desigur, este lipsit de sens, scop, rost. Acestea, bineînțeles, i le oferă ideologul, teoreticianul, partidul, în cele din urmă. Omul conceptual nu are esență, nu are trăsături unice, nu are direcții  multilaterale de dezvoltare, este unidimensional și poate, de aceea, omul ideologiilor este lipsit de spiritualitate, iar funcția artistică a omului conceptual folosește doar contextului social-politic. Omul conceptual nu poate avea idei, el are doar ideile care ii sunt inoculate, el are o ideologie. Orice idee este o disfuncție a individului, ideile, atunci când nu sunt o cauza naturală a adoptării ideologiei, sunt periculoase. Am putea crede că acest om conceptual este un fenomen istoric, trecut, dar realitatea ne arată că și astăzi se practică această mutilare procustiană. Ideologi, teoreticieni, activiști vorbesc despre nevoile omului, despre sisteme economice și sociale, despre egalitate dar nu și despre unicitate. Se vorbește despre diversitate etnică, rasială, religioasă, însă nu și la nivelul ideilor. Întotdeauna ideologii știu ce este mai bine pentru individ, pentru om, pentru miliardele de oamenii de pe această planetă care în mintea lor se rezumă la o simplă figură redusă la un concept, un stickman, o figura redusă la trăsăturile de bază, o creatură redusă la un singur concept. Ideologiile vorbesc despre nevoi și drepturi, mai târziu, atunci când vor deveni dominante, vor vorbi despre responsabilități și obligații, numai despre responsabilități și obligații. Reprezentanții aripii socialiste a Partidului Democrat al SUA sunt melancolici și suspină după manifestările maligne ale socialismului. Bernie Sanders, unul dintre acești reprezentanți și-a exprimat opinia cu privire la cozile la alimente din perioada comunismului, spunând că este o idee bună, justă, echitabilă și fiabilă. Alexandra Ocasio Cortez are și ea contribuțiile sale, idea taxelor ridicole de mari și a intervențiilor statului în economie, idei care sunt mai degrabă comuniste decât social-democrate. 

   Ideologii, în special de stânga, dar nu-i putem exclude nici pe cei de extremă dreapta, iau în considerare doar nevoile de la baza piramidei lui Maslowe, nevoile fiziologice, nevoia de securitate… O astfel de distopie este foarte bine ilustrată în capodopera „Noi” a lui Evgeny Zamiatin, o societate supravegheată până la cel mai mic detaliu, în care alimentația are reguli stricte până și contactul sexual are restricțiile sale, regulile sale, o distopie în care omul furnică există pentru societate, pentru sistem, pentru partid, pentru ideologie, pentru tătuc, pentru big brother, dar în orice caz nu pentru sine. O astfel de distopie au în minte ideologii și activiști, o lume în care totul este controlat, nimic nu este lăsat la voia întâmplării, în care laissez faire este o blasfemie. De aceea, poate, orice om – fie intelectual, white collar, blue collar sau muncitor – care a știut și a dorit să gândească liber, a știut să înțeleagă și să se ferească de ideologi și ideologii, pentru a nu ajunge și el un simplu „om conceptual”

 

TEODOR  CONSTANTIN  BÂRSAN este sociolog, poet și prozator, corporatist de… Irlanda, dar nu a uitat Târgoviştea adolescenţei lui…

 

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro