Educatie

  1.Nicolae Ceaușescu ar crăpa de invidie pe socio-liberalii liber-schimbiști care au inventat – primii în lume, fără a fi protocroniști! –  „rotativa prim-ministerială”! O adevărată inovație în materie de politică aplicată care ar trebui înscrisă neîntârziat în Guinness World Records, ca să nu ne-o ia Putin, Bolsanaro sau Lukașenko înainte! „Geniul Carpaților”, în pană … Citește mai mult

   Ce se vede-n librării. În general, o proză devitalizată, retrasă-n alveole de viaţă, o proză muribundă, dar considerată „frumoasă”, spusă de o făptură aflată pe sfârşite. O proză inexpresivă, lipsită de marcă, dar nu rece, nu albă, nu din cuvinte puţine şi subteran-tensionate. O proză surogat. O proză care face pe deşteapta, infantilă. O proză … Citește mai mult

   La naiba cu ciolacocîrții și claușii și alte specimene la modă! Azi e despre doi motani grozavi și unici, care ar putea să schimbe lumea tot așa, printr-o rotație originală ca în  politica românească în care suntem nevoiți să trăim…     Primul, Caisă, e în fiecare zi lângă mine, celălalt, Nana, e personajul unei cărți minunate. … Citește mai mult

S–a spus… Poetul e un donator de sânge la spitalul cuvintelor (Blaga), iar poeţii sunt inima umanităţii (Eugen Ionescu)… Poetul este un evocator, când îl înţelegem, suntem tot aşa poeţi ca el. Poeţii sunt doar interpreţi ai zeilor (Socrate)… Poezia? O filosofie caligrafică… Poetul este un domn în ţara visului (Heinrich Heine)… Așadar, poezia nu … Citește mai mult

1.   despre ce vorbesc copacii într-o zi de luni în vitrina zilei ceasuri pe umărul meu o lumină prin fereastra deschisă oraşul el îmi acoperă oglinzile cu chipul său mă îmblânzeşte la teatrul de păpuşi  au adus marionete nou-nouţe  copiilor le e frică marionetele râd  copiii încep să plângă un punct desenat pe tocul … Citește mai mult

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ…  Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi … Citește mai mult

Să nu ne „ferim” de cuvintele adesea ocolite de falsele cronologii contemporane… OCTAVIAN SOVIANY este unul dintre marii scriitori ai literaturii de azi. A fost tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, maghiară, polonă, slovenă, bulgară etc.  S-a spus că este unul dintre cei mai plini de substanță născocitori de istorii pe care-i avem. Pe … Citește mai mult

   Uliana… Pe malul râului Moscova cel izvorât din Smolensk, în inima Moscovei, o femeie pe nume Uliana privește cerul. Miile de străzi ale Moscovei cu numele lor vechi și noi. Arbatul trăindu-și viața și istoria de mai bine de 500 de ani. Arbatul cu fostele case ale lui Lermontov, Țvetaeva și Pușkin. Arbatul cu artiștii … Citește mai mult

Te cunosc după tăceri, de Constanța Popescu, Editura Bibliotheca    Poezia știe și poate să își țină cuvintele care îi așază poveștile în mințile noastre, în toate stările care pot să încapă în lumina caldă de zi sau în lumina rece de noapte, în registrele diurn sau nocturn pe care așezările și așteptările ei le poate … Citește mai mult

   Pe măsură ce societatea a devenit din ce în ce mai extinsă iar ideea de comunitate în adevăratul sens al cuvântului a devenit din ce în ce mai îndepărtată de stilul de viață al omului modern, fiecare dintre noi a început să se obișnuiască, într-o mai mică sau mai mare măsură, cu o atitudine mai … Citește mai mult

Despre frumusețea și despre siguranța așezărilor în stările artistice ale seriozității, împreună cu Tudor Șerban   Tudor Șerban s-a născut la 15 aprilie 2011, în Timișoara. Este elev în clasa a V-a la Liceului N. Lenau din Timișoara. În 2018, editura Polirom a publicat volumul Tata, eu glumesc serios!, Tudor Șerban la vorbă cu Robert … Citește mai mult

Am să încerc sa formulez un răspuns pentru filosofii care au considerat singurătatea a fi un privilegiu, al omului superior. De asemenea, am să încerc să răspund celor care, în acord cu o înţelepciune şi capacitate a lor superioară, au ales această atitudine, ca un mod de a se raporta la realitatea socială cât şi … Citește mai mult

Ne apropiem de sfârșitul anului și aici nu mă refer la data de 31 decembrie. România se serbează și în același timp își și face bilanțul în aceeași zi, pe 1 Decembrie. E greu să trăiești în România de azi, dar nu-i cumplit cum era în anii ’50. Atunci chiar și a  trăi de azi … Citește mai mult

   Mircea Albulescu (4 octombrie 1934, București–8 aprilie 2016, București)… Scriind despre un actor cu o asemenea popularitate, cum a fost Mircea Albulescu, constat că lucrul cel mai dificil este tocmai să faci abstracţie de popularitate, pentru a nu repeta locuri comune. Mă întreb dacă este cu adevărat posibil şi dacă, pe de altă parte, … Citește mai mult

Suntem incompleți! Sau mai bine spus, trăim cu senzația că suntem incompleți, avem inoculată genetic o perpetuă anxietate legată de faptul că nu avem de ajuns, că nu suntem de ajuns, că nu suntem cine și unde trebuie. Trăim și stări de satisfacție, de împlinire, dar acestea sunt rare momente de respiro în cursa continuă … Citește mai mult

Capul parcă i se dilata şi simţea o greutate smintită la tâmple… Dar cum să i se dilate capul, când afară e un frig de nu-ţi vine să-ţi „arunci” nici degetul în bătaia vântului? O fi posibil ca propriul ei cap să contrazică legile fizicii? Oricum, în capul unei femei (e şi ea om!) pot … Citește mai mult

   Am avut elevi speciali, îmi amintesc de ei, îi urmăresc, plecați prin lumea largă, mă bucur să aflu că au ajuns acolo unde bănuiam în urmă cu ceva ani, atunci când toți eram mult mai tineri și mai fericiți. Din arhiva mea de profesor de… filosofie, logică, economie și sociologie azi vă propun gândurile … Citește mai mult

pentru Aura Popescu  Despre acele alcătuiri pe care ochii nu le pot vedea, dar pe care sigur le pot așeza și le pot pune în anumite străluciri ale luminii, și mai departe în fiecare dintre reflexiile lor care duc cu ele întreg acest mesaj luminos odată cu fiecare dintre amplificările intensităților conținute, cunoscute și mutate … Citește mai mult

Dacă faci o greşeală şi te încurci, continuă să dansezi tangou…      Parfum de femeie (în engleză Scent of a Woman) este un film din 1992 care spune povestea unui fost ofițer din Armata Americană, orb și foarte irascibil, și a unui student ce se angajează ca însoțitor al acestuia pentru o călătorie. Din distribuție … Citește mai mult

1.Din toamna cu restricții… La jumătate de noiembrie am onorat cum se cuvine frumoasa expoziție de pictură din sala de la parterul Palatului Cercului Militar  din București, unde expun membri ai Studioului de Arte Plastice al Armatei, condus de artistul  Valentin Tănase. Expun pictorii Valentin Tănase, Albin Stănescu, Marcel Chițac, George Grigorescu, Cătălin Gâdei, Mircea … Citește mai mult

Când pentru unii dintre noi începe să fie târziu, ne-am dori să mai aflăm câte ceva de la cei din jur. Câteodată și noi am mai avea ceva de spus, dar ne reține gândul că e neinteresant ori nu mai folosește nimănui. Oamenii așteaptă mereu câte ceva, fie că-și dau seama de acest lucru sau … Citește mai mult

Alte fragmente de toamnă      Lumea azi face zilnic gimnastică, jogging, etc pentru a-și fortifica mușchii și membrele, ca să evite atrofierea lor. Organele sufletești însă rămân la cei mai mulți neutilizate. Se atrofiază din zi în zi. Antrenate doar cu cumplitul meșteșug de tâmpenie numit televizor sau cu discuțiile de la bucătărie, aceste … Citește mai mult

   Evenimentele recente, măsurile recente luate de autorități, reacția și percepția celor ce militează cu înverșunare  pentru obediență și supunere față de stat și autorități, ne fac să tragem  concluzia că pacea intra-comunitară și intra-societală, contractul social poate deveni rapid o simplă iluzie. De fapt oamenii au nevoie doar de un pretext, o încurajare pentru a … Citește mai mult

Articolul de astăzi îmi amintește de un exercițiu pe care-l făceam la orele de logică, acum 10 ani. Am să vorbesc astăzi despre cele patru raporturi care se nasc între acești doi termeni, dar, mai ales, despre ce presupun aceste două noțiuni cu care se aruncă-n toate părțile tot mai des. Tendința generală este de … Citește mai mult

Luna, perfect rotundă și albă, doarme cu grația unei regine a eternității. Peste oraș se așterne însă o liniște temporară. Am deschis ușa camerei de gardă cu dorința imperioasă de a mă relaxa puțin. Musculatura încordată a cefei îmi provoacă amețeli și dureri de cap. Doresc să mă întind câteva minute, poate chiar să ațipesc … Citește mai mult

   Când a fost de alegeri nu v-ați gândit că Iohannis & Cîțu or să vă dea votul la pe-se-de. Când a fost de mers la spital nu ați luat în calcul bacteriile sau incendiile. Când v-ați uitat la meci n-ați anticipat că ne poate bate Armenia. Păi n-ar fi onest să îi dăm o … Citește mai mult

Hotărât să  mă opresc astăzi, mai degrabă asupra unei chestiuni cu iz cultural (dat fiind rolul meu oficial, în grupul celor care scriu atât de interesant, săptămânal, în paginile virtuale ale gazetei, la fel de virtuală şi ea) încerc să repar totodată, şi o nedreptate a istoriei. Este vorba despre una dintre acele „uitări” sau, … Citește mai mult

Fiecare dintre noi, indiferent de domeniul în care ne manifestăm, suntem, mai devreme sau mai târziu criticați, iar arta, în toate formele ei, nu face excepție. Spun arta, pentru că am tot stat printre oameni talentați în diverse domenii artistice, nu atât de mult încât să învăț tot ce aveau de oferit, dar suficient de … Citește mai mult

Un compliment grozav mi l-a făcut un domn care mi-a spus acum câteva zile pe messenger: „Domnu Ciucă, eu intru pe contul dumneavoastră o dată pe săptămână și vă citesc postările ca și cum m-aș duce la bibliotecă”. I-am trimis un zâmbărici, pentru că, de emoție, n-am știut ce să zic. LA ORĂ FIXĂ Mi … Citește mai mult