1.Istorie dâmbovițeană
Biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin şi Elena din Bucşani, comandată de Elena Dalles şi de fiul ei Ioan I. Dalles celebrului arhitect Alexandru Săvulescu. Edificiul de cult a fost ridicat în perioada 1894-1895. În chiar anul finalizării acestui aşezământ religios, Săvulescu a fost ales preşedinte al Societății Arhitecților Români. Adept al stilului eclectic şi absolvent de studii de arhitectură la Paris, Săvulescu este o figură binecunoscută pentru realizarea planurilor Palatului Poştelor şi Telefoanelor din Bucureşti (Muzeul Național de Istorie a României de astăzi) şi Bisericii Amzei (edificiul din 1901).
Este, totodată, arhitectul care a creat Palatul Noblesse, Palatul Comunal din Buzău, numeroase instituții cu profil educațional. Pictura bisericii a fost inițial comandată în străinătate. Aceasta a fost ulterior repictată de către celebrul pictor şi restaurator Dumitru Norocea, rămas în istoria artei mai cu seamă pentru restaurarea picturii Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş. Nu am văzut interiorul bisericii din Bucşani, înțelegem însă că pictura a fost restaurată în jurul anului 2000. Mulțumiri lui Cornel Mărculescu pentru identificarea în arhiva familiei a arhitectului şi pictorilor acestei frumoase opere de arhitectură.
2.. Despre Aleea cu tei
Aleea cu tei care conducea la Mănăstirea Dealu descrisă în scrierile eruditului arhiepiscop Raymund Netzhammer (1862-1945): „Orașul (Târgoviște) însuși face o impresie destul de favorabilă prin străzile sale îngrijit pavate, care însă deseori nu-și permit luxul unui trotuar decât pe una din părțile lor. Imediat după ce cotirăm pe strada principală care străbate orașul de-a lungul acestuia, a trebuit să o părăsim cotind din nou spre dreapta, pentru a ajunge la podul de peste Ialomița, botezat după domnitorul Mihai Viteazul. Pe partea cealaltă a albiei late a râului se intră pe o alee somptuoasă de tei, care se întinde dreaptă, până la poalele dealului pe care este amplasată mănăstirea. Dacă ansamblul ar fi fost bine întreținut, ar fi putut concura cu cel care duce, în apropiere de Sarajevo, spre izvorul Bosnei. Ai imediat impresia și aici că avem de-a face cu opera unui om cu simț artistic. Și într-adevăr, această alee, precum și drumul cu serpentine care duce printr-o pădurice și printre podgorii până la dealul mănăstirii fuseseră amenajate în anul 1844 …”
3.Despre cultura morții
„Nu se amintește îndeajuns că generația noastră a crescut, în estul Europei, într-o cultură a morții, unde nimeni nu considera că e rău să ucizi în scopuri politice.” – Serge Moscovici, „După război la Paris. Cronica anilor regăsiți”, Ed. Polirom, Iași, 2021, p. 186.
4. Un gând
„Logica, gustul artistic, bunele maniere, caracterul și multe altele se dovedesc înfăptuiri sufletești trainice, prin aceea că înfruntă neprevăzutul prin mijloace create de propria lor constituție.” (Constantin Rădulescu-Motru, „Caracter și destin. conferințe la radio, 1930-1943”, Ed. Casa Radio, București, 2003, p. 279.)
5.Un sondaj de azi…
Arareori am văzut un ministru al sănătății care să vorbească mai mult și să facă mai puțin ca domnul Alexandru Rafila, cel mai popular politician român al momentului din motive care mie personal îmi scapă cu desăvârșire.
Sondajul Avangard a fost realizat în perioada 15 -23 decembrie pe un eșantion de 907 subiecți, prin metoda door-to-door (teren), având o marjă de eroare de 3, 1%. De altfel, dacă acest sondaj cu privire la popularitatea principalelor figuri politice din România este apropiat de adevăr, orizontul este cu adevărat întunecat.
Silviu MILOIU este un reputat istoric, profesor universitar și, dincolo de toate, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…
Facebook
WhatsApp
TikTok
