ocoliri
firea își folosește firele dar nu le destramă, nu le așază în poveștile desfacerii, ci le adaugă fiecărei noi stări care îi caută înțelesul și înțelegerile, care îi învață descifrările mutându-le în cuvinte, în corpul care și le tatuează pe pielea vizibilă, pe epiderma ce poate să le țină și să le memoreze povestea. de aici totul devine vizibil, palpabil și disponibil să lase la vedere anumite simțuri și anumite înțelegeri ale lor, iar mai departe se desfășoară și se impune privirilor tot acest ansamblu de ocoliri, de ajustări ale traseului impus de ele, prelungit și mutat tiparele așteptării
firea se scurge continuu în fiecare nerv disponibil din corp, iar în fiecare mișcare a lui se lasă văzute urmele fiecărei căderi împreună cu toate arderile lor, cu fiecare cutremurare care a dus către marginile reci ale vieții, cu fiecare nevoie de sfârșit care însoțește aceste trăiri intense, aceste dureri care nu se mai opresc și toate rănile care nu se mai vindecă niciodată. singurătatea le ține pe toate în stările ei, însingurările continue le amplifică și desăvârșește fiecare ocolire a sfârșitului căutat, a finalului presimțit, a zgomotului ce va împlini căderea și desăvârșirile ei
toate rămân în cuvinte, în scrisori și în stări, în chihlimbarul lor cu memorie nesfârșită, neîncheiată și cu firide lăsate pentru fiecare completare care ar mai putea fi adusă, care ar mai putea fi condusă în inexistentul de acum corp, în urmele păstrate din el în fiecare zgomot de aer în care i-au încăput respirările, alergările, așezările și tot ce a mai încăput în visele ce l-a tot alcătuit și l-a învățat să prelungească și să desăvârșească ocolirile necesare supraviețuirii și învățării pașilor moi în stările aspre ale tocirii
GABRIEL ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…