Locuri de poveste: Cetatea Poenari, construită de boierii târgovișteni trădători!

       Cetatea Poenari este situată în Cheile Argeșului, lângă localitatea Arefu, la trei kilometri de barajul și lacul de la Vidraru. Cetatea este construită de Vlad Țepeș, în scop de refugiu sau punct de observație, pe un vârf de munte, situat la înălțimea de aproximativ 400 de metri, față de nivelul văii. Aici a existat o construcție de pe vremea lui Negru Vodă, care ridicase un singur turn.   Cetatea a fost  dezvoltată de către Vlad Țepeș, la  o formă alungită cu 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic și ziduri de 2-3 metri grosime. Domnitorul adăpostea aici vistieria țării, locul fiind greu accesibil, accesul fiind posibil pe o singură latură.

   Potrivit cronicilor, cetatea ar fi fost terminată în doar şase luni, iar la construcția ei au fost folosiți boierii trădători de la Târgoviște. Letopisețul Cantacuzinesc povestește că Țepes i-a pedepsit pe boierii susținători ai Dănesților familie adversară Draculeștilor, după ce Dăneștii au sprijinit invadarea țării de către Iancu de Hunedoara. În aceste lupte au murit fratele lui Vlad Țepeș, Mircea, chiar lângă zidurile Târgoviștei, dar și tatăl lor Vlad Dracul, în satul Bălteni. Pentru a răzbuna moartea membrilor familiei, dar și trădarea boierilor, în ziua de Paște, când toată lumea petrecea, Țepes i-ar fi încercuit și capturat. Boierii bătrâni au fost trași în țeapă, iar cei tineri cu nevestele lor au fost aduși la muncă pentru construirea cetății. Când a fost ziua de Paşte, aflându-se toţi orăşenii la ospeţe, iar cei tineri la hore, aşa fără veste i-a înconjurat, iar pe cei vârstnici i-a tras în ţeapă de a ocolit tot oraşul cu ei, iar pe cei tineri cu nevestele lor, aşa împodobiţi cum erau, pe toţi i-au dus la Poienari, de au lucrat la cetate până s-au spart hainele de pe dânşii.” „Domnul au trimis slujători şi în zioa dă Paşte lovindu-i, au prins şi pe bărbaţi şi pă mueri şi feciorii şi featele, împodobiţi fiind, i-au adus la cetatea Poenari de au lucrat până li s-au spart hainele” (Radu Popescu)

          Cetatea Poenari este în literatură „adevăratul castel al lui Dracula”, care i-a slujit drept inspiraţie lui Jules Verne atunci când a scris „Castelul din Carpaţi”, după  legendele povestite de o româncă, despre misterioasa cetate a Domnitorului Vlad Țepeș.  Cetatea de la Poenari se regăsește în paginile memorabile ale scriitorilor Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu, Carol Davila, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga și multi alții. 

       Mii de turiști urcă anual cele 1480 de trepte de beton pentru a ajunge la cetate. Cunoscută drept Cetatea lui Vlad Dracul, aceasta a atras televiziuni de renume, precum National Geographic, Discovery sau History Channel. Jurnaliștii străini au realizat materiale documentare despre adevărata viață a lui Vlad Țepes, fiind fascinați de legendele legate de domnitorul care a adus României faima de țara a lui Dracula.

Info – Cetatea se află pe drumul dintre Curtea de Argeș și barajul Vidraru. Mașinile pot fi lăsate în siguranță în parcarea privată de la poalele cetății. Taxa de parcare este de 3 lei. Accesul către cetate este asigurat de o scară cu 1480 de trepte . Pentru odihnă există două puncte cu băncuțe, la aproximativ 500 și 1000 de trepte. Taxa de vizitare este de 5 lei pentru adulți și 2 lei pentru copii, elevi, studenți și pensionari.

20150417_174654 t20150417_175137 20150417_175329 20150417_175331 20150417_175817 20150417_175826 20150417_175907 20150417_175919 20150417_180022 20150417_180042 20150417_180130 20150417_180934 20150417_181329

 

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro