TABLETA DE MIERCURI: Pompiliu ALEXANDRU – Reguli pentru proști

Distribuie:

Există reguli pentru oameni deștepți, pentru angajați, pentru morali, mici, mari etc. Și mai există și reguli necesare, obligatorii în oricare condiții, sau reguli opționale. Toate au un rol care vizează o anumită eficiență. Dar există și un set de reguli – din ce în ce mai des întâlnit – care se numesc reguli pentru proști. Cum sunt astea? Cam așa…

            Să luăm, de exemplu, o regulă a unui magazin. Adică și angajații și clienții sunt supuși unor reguli. De obicei, ca angajat, cum să fii îmbrăcat, cum să te comporți, ce ai și ce nu ai voie să faci, să spui etc. Pentru client, cum să se comporte, pe ce are voie să pună mâna, pe ce nu, cum să cumpere etc. Printre aceste reguli se pot strecura și reguli pentru proști. De exemplu, cumperi un pat. Regula magazinului spune că în prețul patului nu intră transportul. Dar dai pe el o grămadă de bani, logic ar fi să ți-l dea și cu o sticlă de șampanie, dar exagerez. Dai pe el cât să faci bucurie magazinului, nu alta. Să zicem că sare de 1000 de lei – zic și eu așa, ca să stârnesc invidii – și când spui că îl plătești, dar ai dori să fie transportat de magazin, acesta spune că nu poate decât contra cost. Nu mult, puțin, cât să te consideri jecmănit, sau să îți spui că sunt mârlani („adică, după ce că dau o grămadă de bani, nici măcar…”). Chiar nu ai nicio posibilitate să te abați de la regulă. Normal, și directorul îți spune că e legat de mâini și de picioare. Marele lanț de magazine – să zicem că e un magazin mare, cu pretenții, gen Brico Depot – nu poate să îți transporte ceva decât dacă plătești separat. Normal, ei apelează la altă firmă. Dar regula asta extrem de fixă sare de pe fix dacă ai o cunoștință, sau dacă patul respectiv este luat de un prieten al „șefului” etc. Cam asta e o astfel de regulă pentru proști. Veți spune că este normal să fie așa. Ce vreau? Nu are, domne, magazinul posibilitatea de a transporta, iar regula spune că plătești. Te anunță dinainte, deci, care ți-ar fi problema? Nu îți convine, pleacă în altă parte! (Asta e vorba plăcută a românului scăpătat și cu aere de indiferență și suficiență de sine). Nu discut speța prezentată, discut regula. Căci asta e invocată. Este o Regulă! Adică universală, care limitează și coordonează orice acțiune. De exemplu, mai încălcăm noi regula de a nu purta mască în spații închise când vedem că cei care fac regula nu o respectă? Adică o violează în fața noastră! Nu este o regulă pentru proști? Nu există posibilitatea de a „o încălca” teoretic vorbind. Căci toate regulile par a nu putea fi încălcate, nu? Că d-aia se numesc reguli! De ce în cazuri de acest gen vorbim despre regulă în asociere cu „încălcarea”/„violarea”/„eludarea” ei? Ce se opune sau anulează o regulă nu înseamnă neapărat că ne-ar arunca în haos și/sau anarhie! Cât de grav este oare dacă „încalci” regula de a nu deschide geamul în autobuz, să zicem, deși înăuntru s-au făcut 60 de grade? Păcătuim cu universalizarea regulilor ca și cum acestea – toate! – ar fi făcute pentru întreg Universul. Cineva a făcut un calcul și a văzut că totul cade sub incidența regulii; situațiile de viață nu sunt mai complexe și mai nuanțate astfel încât să nu conducă la o adaptare a regulii. Dovada? Chiar prietenul șefului de magazin. Situația de viață o arată clar!

            Sau. Vine DSP-ul în vizită, așa cum vedem zilele astea peste tot, că să verifice aplicarea regulilor. Pardon, nu pentru a verifica vin. Ci pentru a da amenzi. Iar dacă nu dau amenzi, cer de la obraz o mică formă de mită. Bine, nu îi spunem „mită”, îi spunem…. altfel. Nu știu cum. Vine, așadar, DSP-ul într-un magazin de cartier. A doua oară. A mai fost în același magazin acum trei săptămâni. De la ușă urlă angajatul DSP-ului că „podeaua nu e conform standardelor”. „Păi e aceeași podea de acum trei săptămâni. E aceeași gresie!” „Nu se poate! Se așază microbii pe ea mai mult decât pe linoleum!” E o nouă regulă asta. Deci patronul trebuie să cumpere altceva, mai lucios, ca să alunece microbii pe suprafață. Asta e tot? Nu! „Trebuie să ne dați 70 de lei pentru deplasarea până la dumneavoastră!” Asta e regula! Nu-i așa că o „violezi”, că o „încalci” drastic dacă te opui la asemenea reguli? Ah, cine dădea reguli cu duiumul sub formă de legi acum ceva vreme? Adică se camufla „regula pentru proști” cel mai bine în spatele legii. Ce poate fi mai elocvent și mai frumos decât această nouă întrebare, democratică și liberă, supusă tuturor regulilor electorale, prin care dl. Putin va putea modifica o constituție pentru a fi reales până la al nu știu câtelea congres? Regula e clară: exprimă-ți votul! Este al tău! Tu alegi! Poți spune și „nu” dacă vrei! Regula e aplicată corect. Bucură-te de ea! Și la noi va fi la fel în scurt timp. Vă invităm să vă „exercitați” votul, adică să beneficiați de marile avantaje ale regulilor și legilor electorale! Enjoy it pentru încă 4, 5 ani! Da, știu, și acum va fi altfel și avem cu cine să votăm, căci nouă ne place să ne supunem regulilor! Ce, altfel nu ar fi decât o anarhie cumplită! Deci, proști, deștepți, regula trebuie divinizată! E un dat precum natura! Nu ai voie să discuți conținutul ei căci înseamnă că ai apucături anarhiste! Ce să mai vorbim despre a o schimba! Regulile se schimbă doar de cei luminați, precum domnii cu „ciasuri” scumpe ce zboară mult deasupra capetelor mărunților!

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro