PARADIGME DIN POST-IZOLARE – Robert MARIN – Despre cub

Vă propun trei interpretări analitice și una poetică pe tema cubului, în următorul context. Ștefania Pavel, tînăra de 16 ani din „Carabella” noastră târgovișteană, ne-a invitat săptămîna trecută să medităm asupra următorului citat: „Este într-adevăr, o idee straniu de preponderentă printre oameni că munții, casele, râurile, într-un cuvânt toate obiectele, au o existență naturală sau reală, distinctă de faptul de a fi percepute.” – George Berekely, 1710. Cum acest citat acoperă un subiect care mi se pare foarte interesant și anume plasarea obiectului în relația percepție – existență, mă grăbesc să culeg și eu cîteva exerciții de meditație ale unor gînditori mai serioși pe această temă. Și nu că prietena noastră de… Gazetă n-ar fi serioasă!

  1. Cubul Necker

Cubul Necker este o problemă de ambiguitate în reprezentare grafică publicată pentru prima dată în 1832 de cristalograful elvețian Louis Albert Necker. Acest desen poate fi interpretat mental ca fiind un cub în două variante posibile, starea 0 respectiv starea 1, conform desenului de mai jos, în care stările sunt diferite în funcție de planul volumului pe care îl considerăm frontal.

Donald Hoffman (psiholog cognitiv și cercetător în domeniul conștiinței) pune următoarea problemă: privind cubul Necker acesta este perceput fie în starea 0 fie în starea 1, întrebarea este: în ce stare este acest cub atunci cînd nu se uită nimeni la el? Ca să nu vă țin în suspans iată mai jos răspunsul.

Rezolvarea este una probabilistică, specifică unei ambiguități, iar ambiguitatea apare nu din coexistența a două posibile interpretări ci datorită faptului că încercăm să echivalăm interpretarea (multiplă) cu existența (unică). De fapt cubul nu există, el este doar o construcție mentală pe baza unui desen de linie despre care, cu o oarecare indulgență, putem spune că există. Cerem minții noastre să găsească la o problemă vizuală o rezolvare ce nu poate fi validat de percepție. Poate fi clasată ca dovadă a existenței cubului o imagine mentală? Cum poate fi descrisă, în mod formalizat matematic, diferența dintre coexistență și existență? Formula probabilstică ce răspunde la problema lui Hoffman este similară definirii superpoziției cuantice, acest mic exercițiu de gimnastică mentală este parte dintr-un program mai lung pe care îl puteți parcurge în conferința de la următorul link: https://www.youtube.com/watch?v=6eWG7x_6Y5U

  1. Cubul agent al conștiinței

Într-o conferință intitulată „The Death of SpaceTime & Birth of Conscious Agents”                  (https://www.youtube.com/watch?v=oadgHhdgRkI) același Donald Hoffman ne prezintă ideea de spațiu tridimensional ca mecanism mental de corectare a erorilor. În primul rînd trebuie spus că întreaga teorie asupra conștiinței pe care a dezvoltat-o Hoffman se învîrte în jurul ideii de fitness (competențele adaptabilității) ca factor modelator. În această teorie certificarea informației, validarea existenței, se face prin transmiterea ei redundantă, confirmare prin repetiție. De exemplu, punctul de cod „0” sau punctul de cod „1” sunt preluate de sistemul perceptiv doar în varianta confirmată „000” sau „111”, spațiul tridimensional se naște astfel în intervalul dintre 000 și 111 prin completarea cognitivă cu cele 6 poziții intermediare (001, 010, 011,…), ca în imaginea de mai jos.

Concluzia lui Donald Hoffman fiind următoarea: „percepția ta asupra spațiului constă în distingerea unei alcătuiri tridimensionale, nu pentru că ar exista în mod obiectiv un spațiu tridimensional, ci pentru că acest cîmp este doar un format al unui mecanism de corecție a erorii. Trăiești de fapt în matricea de date a fitness-ului.” O interpretare a acestei concluzii ar putea fi că din punct de vedere al unui observator subiectiv existența este o funcție parametrică a percepției.

  1. Hipercubul

Teoria grafurilor în matematică este cu siguranță un domeniu ușor de recunoscut celor ce s-au uitat cu atenție la filmul Good Will Hunter.

Problema rezolvată de personajul lui Matt Damon în timp ce ștergea pe jos coridoarele din MIT aparține disciplinei matematice numită teoria grafurilor. De asemenea, dacă nu ați vizionat filmul însă ați văzut o hartă de metrou sunteți în egala măsură familiarizați cu această ramură a științelor abstracte.

Conform Wikipedia un „graf” este o structură care corespunde unui grup de obiecte, în care unele perechi de obiecte sunt într-un anumit sens „legate” reciproc. Într-un astfel de sistem formal se pot stabili relații matematice mai complexe de cît cele liber observabile în spațiul tridimensional. În acest mediu matematic cubul nu mai este o formă este un sistem de relații, este un hipercub. Graful hipercubic „Qn” este un ansamblu format din nodurile și laturile unui hipercub cu „n” dimensiuni. Mai jos reprezentarea la nivel de graf a unui hipercub cu 4 dimensiuni.

Este acest tip de abstractizare mărturia existenței unei alcătuiri imperceptibile?  Un materialist ca Willard Van Orman Quine este de părere că „obiectele abstracte” de tip matematic nu sunt doar niște ficțiuni logice ci părți constituente ale lumii materiale.

  1. Lecția despre cub

Pentru diversitate haideți să privim și din perspectivă esențialistă problema cubului. Este orice cub perceptibil o replică imperfectă a „formei” platonice a acestui concept? Pe tema aproximării existenței vă las în cuvintele lui Nichita Stănescu:

Lecţia despre cub

Se ia o bucată de piatră,

se ciopleşte cu o daltă de sânge,

se lustruieşte cu ochiul lui Homer,

se răzuieşte cu raze

până cubul iese perfect.

După aceea se sărută de numărate ori cubul

cu gura ta, cu gura altora

şi mai ales cu gura infantei.

După aceea se ia un ciocan

şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.

Toţi, dar absolut toţi zice-vor:

– Ce cub perfect ar fi fost acesta

de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!

 

PS Domnule Profesor, aveți dreptate, România este beteagă, dar ce ne facem cu reumatismul ăsta generalizat? Desigur, diagnosticul corect este primul pas spre recuperare, dar marea criză nu pare a fi la nivel de diagnosticare, unde suntem într-un consens necaracteristic pentru epoca istorică pe care o parcurgem, aproape toată lumea spune că tragedia este programul de tratament. Personal am probleme totuși și cu felul în care este descrisă în general problematica societății românești. Văd mult prea des schițarea unei imagini fataliste în care vicisitudini istorice, exterioare, impuse implacabil de o lume nerăbdătoare cu doina românească, ne condamnă la destinul ratat al unui popor care este simultan plin de proști orbi și de genii neîmplinite. O a doua mare narațiune a lamentării constă în reculul de după valurile  de speranță euforică, investite ciclic, în oameni sau grupuri de oameni care  vor salva miraculos viitorul aceste țări. Îmi îngădui totuși să sper că generațiile mai tinere vor scăpa de optica asta înșelătoare a predestinării sau a mesianismului. Mă bucură faptul că văd tineri precum Ștefania Pavel (elevă de azi, din școala pe care am făcut-o și eu, cândva) care îmi pare mie că au un interes autentic în esența problemei, singura mea teamă este ca nu cumva tot noi, ăștia mai bătrâni, să îi derutăm cu aceleași pilde pompoase care ne-au stricat și nouă instrumentele de navigație. În acest sens m-am gândit să preiau provocarea Ștefaniei și să sugerez și eu niște direcții de analiză în complexul percepție – obiect – existență, care sper eu, să fie parțial alternative la programa „logocentrică” a școlii românești. Poate exagerez dar cred că a aduce astfel de subiecte în fața celor mai tineri, subiecte care în spațiul cultural european și american sunt omniprezente, deși la noi toate sună a noutăți suspecte, ar trebui să fie o misiune centrală pentru cei ce sunt atenți la lume și au răbdare să povestească și altora.

 

ROBERT  MARIN este absolvent de Arhitectură și de… „Carabellă” târgovișteană.

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro