TABLETA DE MARȚI – Gabriel ENACHE – Anaklasis

Neobositele călătorii în lumea de dincolo

Ioan Petru Culianu – după 35 de ani

   Timpul și momentele lui nelămurite facilitează mutarea prin nelimitatele și nenumăratele lui încăperi, prin acelea care își apropie aceste mișcări (în)spre alte lumi, (în)spre oricare tărâm sau teritoriu disponibile să înțeleagă și să îi accepte desfășurările laolaltă cu fiecare gest inovator pe care călătorii îl lasă să se manifeste în proximitatea acestor vecinătăți și alăturări. Călătoriile în lumea de dincolo și întâmplările lor își conduc însoțitorul cu siguranță în fiecare dintre aceste alte lumi, lumi pe care timpul le desferecă pentru el, pe care dispoziția și diversificatele lui cutremure le poate așeza în anumite intensități, sau în anumite senzații pe oricare suport îi poate găsi așezare, pe care mai departe îl poate face să se pună în operă, să se poată muta și transporta odată cu corpul plimbat care tocmai își contemplă traseele care îl asimilează și îl adaugă tuturor noilor apropieri întâmplate de acum și devenind ale lui.

 

   Ioan Petru Culianu este cel care ne-a învățat și ne-a obișnuit cu dezlegările necesare acestor mereu neobosite  călătorii, și întotdeauna a căutat să (ne) facă vizibile aceste posibile pătrunderi ale privirii și ale luminilor ei dincolo, dincolo de stările acestei călăuze a sufletului spre tot ce se poate simți și vedea, spre tot ce se poate disponibiliza din toate celelalte care sunt, care există de dincolo lumi, din fiecare părticică a lor care a fost descoperită de el în lumina care i-a însoțit toate aceste contemplări și dezlegări pentru înțelegerea lor, iar mai departe le-a amplificat pe toate prin împărtășiri dezinvolte, dezinhibate și statornicite de culorile prinse și rămase definitiv aici, în anumitele vise, în fiecare dintre aceste reflexii și răsfrângeri ale culorilor învolburate de pașii (ne)cunoscuți călătoriilor, ale luminilor și reflexiilor lor, mai departe ale fiecărei împrăștieri a căldurii conținute în toate aceste completări (ne)firești ale așezărilor sale.

   Neobositele călătorii în lumea de dincolo nu sunt un experiment, ci o experiență senzorială pe care Ioan Petru Culianu o încarcă cu desfaceri și desfășurări ample, cu descrieri ale tuturor vastităților care se pot pune în aceste dispoziții profane de a fi înțelese și în continuare acceptate de fiecare dintre noi, de oricare murmur căruia i-am înțeles și i-am acceptat încastrarea, așezarea pe epiderma noastră, căruia mai departe i-am încurajat trecerea mai adânc în țesuturi, în fiecare inervare a fiecărui mușchi căruia astfel i-am bucurat și i-am adăugat tresăririle necesare acestor trăiri intense, mereu amplificate, continue.

   Neobositele călătorii în lumea de dincolo ne apropie de fiecare dintre dezlănțuirile incluse în teritoriile și reliefurile lor, se adaugă una alteia și se folosesc de fiecare porțiune disponibilizată de spațiu care ne este pusă la îndemână pentru oricare stare a desfășurării, pentru oricare adaos care (ne) va îmbogăți noile corpuri cu aceste alăturări, cu toate disponibilele transfigurări, cu oricare dintre stările pe care le vor umple și completa, pe care le vor ține într-o permanentă așezare în toate ramele acestor noi și covârșitoare norme și arome simțite ale lor.

   Ioan Petru Culianu ne propune permanent și continuu parcurgerea acestui itinerariu al formării cu toate etapele deformării pe care neobositele călătorii în lumea de dincolo (ni) le impune ca procese ale cunoașterii, ale recunoașterii prin apropierea de stările ei folosindu-se de disponibilitatea lui de a (ne) fi ghid printre aceste stratificări și așezări ale lor. Disponibilitatea lui le multiplică și le așază într-un fel de ecou controlat  al senzorialității incluse, mai departe aduse în apropierile, în proximitățile înțelegerilor pe care și noi, privitorii lor, le disponibilizăm de-a lungul acestor călătorii, în timp ce toate aceste împrumuturi și transferuri au loc și propun o desfășurare și înțelegere permanentă.

   Neobositele călătorii în lumea de dincolo sunt mereu un nou mod al înțelegerii, al viziunii lui Ioan Petru Culianu de a le transforma într-un fel de manifest și în moduri ale lui de a se insinua în firile noastre dispuse de acum și de aici, mai departe predispuse acestor noi cunoașteri propuse de aceste călătorii incluse ale ei pentru a afla și a simți, pentru a ne apropia de partea caldă și magică care se ascundea până acum în ele, în fiecare formă de relief care le-a încăput și le locuiește nelimitat de vremuri, de consecințe, de timp.