LA MIJLOC DE SĂPTĂMÂNĂ – Constanța POPESCU – Relația hârtie – gând

E destul de greu ca să convingi hârtia să se lase „amprentată” cu gândul care nu este cel mai ușor de urmărit, tradus în sentimente și mai ales conturat în fapte. De multe, prea multe ori, în discuțiile lui în soliloc, eu spectator, notam în memoria de scurtă durată și apoi repetam (tot în gând, evident), ca să dau consistență poveștii, dar nu reușeam să-mi abandonez pe unul în favoarea altuia nou. Așadar se petrece deseori un „vagabondaj” al gândului-vis, pe mari întinderi de timp și atunci energia irosită fără finalitatea unui fapt, povestire uitată sau abandonată la următorul pelerinaj imaginar, îți secătuiește sufletul de dor. De aceea spun că nu este ușor „să mobilizezi un pix” să scrie frumos, sau cum o fi, doar să rămână zbaterea interioară tradusă pe hârtie. Câte mii și milioane de cuvinte, înghițite între respirații, povești narate în interior, sau  fără curajul de a le scrie… Acestea toate sunt clipe trăite, lăsate în ADN, pentru urmașii neîncrezători, date acolo la strigarea celestă și chiar dacă aparent trecătoare, suntem injectați cu sentimentul rezultat, care a creat mugurii creației. E ca acolo când, copil fiind, credeam că știu tot, că stăpânesc esența vieții, care se limita la curtea casei, la mama mult prea ocrotitoare, din umbră, e drept, figura tatălui zărit seara când ajungea mai devreme acasă, înainte să adorm, drumul spre școală și colegul de bancă, ținându-mă de mână, înainte să mă scoată la tablă, el știind tot și despre toate, eu dorind să-l întrec.

Ei erau universul meu. Toate stelele conspirau ca să-mi fie aproape dacă eram tristă, emoționată, prea jucăușă sau mult prea leneșă… Amintirea lor și astăzi îmi dă un fior. Cum ar fi să mă întorc la ei, cei protejați de sufletul infantil, de atâtea miliarde de secunde, când avem alte treburi, azi alte încercări… Să-l regăsesc pe băiatul care-mi ducea ghiozdanul, care-mi strângea fularul la gât, pentru că erau ierni cu viscol, pe atunci, și noi nu ne feream de gerul care ne colora obrajii, dar  eram fericiți că ne ținem de mână. Nu știam atunci, că aceste trăiri le voi avea atât de clare și de calde în minte atâția ani, este corect și natural să uităm multe, selecția este făcută, cred, după cantitatea de emoție degajată. Uităm foarte rar emoțiile pozitive, cum să uit zecile de mărțișoare primite și apoi păstrate în acele mari cutii de bomboane, puse și acum în pod, în lada cu amintiri, cu poze, cu scrisori și cu caietele premiantei? Nu le-am aruncat și am încredere că, dacă mai am timp, o să le triez și o să fac un foarte mare album, pentru ideii de începuturi, nu le voi uita, sunt în mine! În cutiile acelea e o avere de sentimente, de trăiri candide…

Erau ani și ani de iubiri copilărești, pentru care am azi lacrima în gene, apoi adolescentine, recunoscute sau ascunse, mă înfior când le rememorez. Am găsit flori presate în cărțile prețioase pe care le reluam adesea, cu parfumul păstrat, poate în amintire, doar, în prezent. De unele nu știam de unde provin, dar dacă le presasem, însemnă că am avut un sentiment pentru cei care mi le-au oferit și nu am renunțat la ele… Băieții tinereții mele „concurau” la calitatea sau originalitatea mărțișorului oferit.            Primeam desigur felicitarea, care nu era ceva neimportant, erau acolo câteva litere, care deveneau promisiuni, care creau scenariul unei iubiri nedevoalate, incipiente, dar tare candide. Apoi plicurile, pe care le recunoșteam după scris și amprenta emoției în înclinarea literelor… Azi, mărțișoarele puține, spre deloc, mai mult virtuale, pe care nu le poți mângâia, pipăi, știind că au trecut prin mâna lui, celui care    s-a gândit la tine, când le-a pus în plic, nu le mai încălzești cu privirea pe colțul gulerului de care le-ai prins, nu mai creează amintiri și nici trecut. Doar în tine sunt niște gânduri, amintiri, ce nu se vor scrise, dar știi că sunt acolo, la nevoie alegi din ele, pentru un 1 Martie de austeritate emoțională, când te gândești cât de repede s-au scurs toate… Unde? În cutia cu amintiri din inima noastră…

 

 

Distribuie:
corneliu radupopa USRPLUS

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro