Lucreția Dogaru, “regină” peste 140 de stupi, care îi asigură traiul

 

Anul trecut, Camera Agricolă Dâmboviţa a organizat două concursuri pentru pomicultorii şi apicultorii dâmboviţeni. Concursul pentru cea mai bine întreţinută fermă în pomicultură a fost câştigat de către Gheorghe Diaconu din Cândeşti, iar în apicultură de către Lucreţia Dogaru, din Pucioasa.

Fiindcă apicultura a pierdut tot mai mulţi practicanţi în ultimii ani, m-am gândit că povestea stupilor şi stăpânei lor din Pucioasa trebuie să fie una deosebita, dacă activitatea lor a fost încununată şi cu un premiu din partea instituţiei coordonatoare în domeniu din judeţ. Pornim spre stupăria doamnei Dogaru din Pucioasa, avându-l ca ghid pe domnul inginer Mihai Paul, consilier superior în cadrul Camerei Agricole Pucioasa.

Ajungem la destinaţie şi o găsim pe Lucreţia Dogaru aşa cum ne aşteptam: în rulota cu stupi, hrănind albinele cu turte cu miere. Doamna Dogaru are caietul în care sunt trecuţi toţi stupii la îndemână şi, pe măsură ce lucrează, notează ce a făcut în caiet, în dreptul fiecărui stup. Aşa face un bun apicultor. Din păcate, aşa cum ne spune inginerul Mihai Paul, nu toţi fac acest lucru.

140 de familii de albine are Lucreţia Dogaru în prezent, de care este foarte mândră şi spune că nu se vede făcând altceva în viitor, în afară de apicultură. A crescut cu albinele, iar pasiunea a moştenit-o din familie, tatăl puciosencei ocupându-se de creşterea albinelor 60 de ani din cei 85 câţi are în prezent şi continuă cu această activitate şi acum, la Runcu, unde are 100 de familii de albine.

De altfel, toată familia Dogaru împărtăşeşte pasiunea pentru apicultură dar mama este sufletul stupilor, ceilalţi contribuind la bunul mers al micii afaceri. Cei doi copii, din cauza faptului că au o anumită alergie, nu se pot ocupa îndeaproape de albine, dar au grijă de magazinul unde se vinde mierea familiei, iar tatăl, care are serviciu, o ajută pe soţie atunci când are nevoie, în special când se pleacă în pastoral cu stupii.

Investiţia în stupi cu albine a costat 23.000 de euro, din care doar 6000 de euro au fost bani europeni, accesaţi prin măsura 112, iar restul din fonduri proprii. ‘Noi facem asta din pasiune, în primul rând. Înainte de a fi o afacere, este o pasiune. Eu m-am născut la stupi. Aşa am crescut. Nu văd viaţa fără albine. Nu ştiu cum e să nu te duci o zi să vezi albinele”, ne spune Lucreţia Dogaru, care nu se vede făcând altceva, pentru pasiunea sa renunţând, de altfel, la serviciul pe care îl avea înainte.

Toată atenţia sa este îndreptată acum asupra albinelor pe care le are, deoarece, pentru a obţine miere de calitate, este nevoie de multă muncă, pe tot parcursul anului, iar una dintre activităţile pentru care apicultorii trebuie să plece de acasă şi anume mersul în pastoral cu albinele, se numără printre cele mai importante: “Facem cam 2500 de kilometri pe an. Prima oprire este la Călăraşi, pentru rapiţă, apoi la Săbăreni (Giurgiu), la salcâmi, venim acasă,  salcâm II, urcăm la munte, salcâm II, venim înapoi la Săbăreni, pentru tei şi de acolo Constanţa, floarea soarelui şi în august ne retragem pe vatră”, spune Lucreţia Dogaru.

Plecarea în pastoral a devenit deja un lucru obişnuit pentru doamna Dogaru, pavilionul apicol pe care îl deţine în prezent fiind dotat cu tot ceea ce este necesar pentru o deplasare de câteva luni bune. Este păstrat, însă, şi pavilionul vechi.

O zi de lucru pentru Lucreţia Dogaru începe iarna la ora 8, iar vara la ora 6.00, iar de multe ori se termină la ora 22.00.

În timpul zilei, în afară de hrănirea albinelor, realizarea inventarului, şi de prelevarea mierii, doamna Dogaru se ocupă şi de atelierul de tâmplărie pe care îl are în gospodărie, unde se încheie ramele şi nu numai.

Mierea de calitate, consumată de “cunoscători”…

Mierea nu este, însă, atât de apreciată cât ar trebui, lucru dovedit şi de lipsa de interes a localnicilor pentru mierea vândută în magazinul pe care familia îl deţine în Pucioasa, căruia cei care îi calcă pragul cel mai des sunt turiştii veniţi la băi. “Cumpără din piaţă. Nu au instruirea necesară sau cunoştinţele necesare să facă diferenţa dintre o miere prelucrată şi o miere care este sută la sută naturală, pentru că în piaţă este un singur producător, restul comercianţi“, spune Mihai Paul.

Pucioseanca spune, cu regret, că apicultorii nu sunt sprijiniţi aşa cum ar trebui, recunoscând că în perioada în care a fost în asociaţia dâmboviţeană Apicola nu a avut niciun beneficiu, dar vrea să se înscrie într-o altă asociaţie, unde speră că lucrurile vor sta altfel.

Pasiunea pentru creşterea albinelor face, însă, diferenţa, iar acest lucru se simte atunci când apar şi impasuri precum lipsa sprijinului sau pierderea unor zeci de albine, doamna Dogaru mărturisindu-ne că i s-a întâmplat şi acest lucru. Profitul nu este mare, pentru că sunt cheltuieli destul de mari, însă îi permite doamnei Dogaru să îşi plătească asigurările la stat şi să meargă mai departe cu activitatea în fiecare an. “în momentul când pleci primăvara de acasă, cu stupii, îţi trebuie 1000 de euro să pleci din curte: primul drum până la Călăraşi, că avem 200 de kilometri, şi tot adunându-se, profitul se vede la toamnă, când vezi cât ai adunat, predai mierea, dai o mie de telefoane după bani“, ne spune Lucreţia Dogaru.

Aceasta nu se sfieşte să recunoască că are îndemânare la extragerea mierii, ajutată de întreaga familie, ajungând să extragă o tonă de miere într-o zi, fără utilaje electrice, ci doar manual. Doamna Dogaru spune că cea mai mică cantitate de miere extrasă a fost de 5 tone, adică undeva la 35-40 de kilograme pe familia de albine, la vremea respectivă, pentru că au fost şi ani mai puţini buni, cum a fost 2013, iar anul acesta, pentru că nu se anunţă o producţie foarte bună de rapiţă, din cauza vremii, va fi puţin mai greu.


Regata Valeriana

Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Un gand despre “Lucreția Dogaru, “regină” peste 140 de stupi, care îi asigură traiul

  • 26 decembrie 2014 at 12:36
    Permalink

    care ar fi cea mai buna asociatie din domeniul apicol la care sa ader ca incepator in vederea obtinerii de ajutor pentru inceput

    Reply

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro