Doamne de excepție: Agnes Erich, despre pasiunea pentru cărți, transformată în meserie

MOTTO: “TOATE POPOARELE CIVILIZATE AU RESPECTAT FEMEIA”

 JEAN JACQUES ROUSSEAU

Gazeta Dâmboviței vă propune în cursul lunii martie, o campanie de imagine dedicată doamnelor care au schimbat fața județului Dâmbovița. Femei remarcabile în domeniile lor de activitate, pentru care trebuie să avem tot respectul și prețuirea, într-o lume dominată de bărbați. Vă invităm să citiți poveștilor lor, în fiecare zi, în Gazeta Dâmboviței. 

Agnes Erich, directorul Bibliotecii Județene Dâmbovița este o doamnă care nu mai are nevoie de prezentări pentru cei care o cunosc. Frumoasă, elegantă, rafinată și nu în ultimul rând extrem de deșteaptă și o profesionistă desăvârșită. Lumea fascinantă a cărților, dorința de a cunoaște mai multe despre lumea în care trăim, dar și despre lumile care au apus, toate sunt posibile într-o bibliotecă. De acest lucru vă puteți convinge din pasiunea cu care Agnes Erich vorbește despre cărți, în interviuri, dar și cursurile de la facultate, unde predă și la Facultatea de Jurnalism, acolo unde am luat, de altfel, primul contact.

Pe scurt, aceasta este Agnes Erich. Pe larg, pentru cei care nu o cunosc sau doar au auzit lucruri despre ea, urmează interviul.

Cristina Dinu: Cine sunteţi, unde şi cum v-aţi petrecut copilăria, unde aţi făcut şcoala?

Agnes Erich: M-am născut pe 27 august 1970, în Târgovişte. Am fost un copil foarte dorit şi care s-a cam lăsat aşteptat. Până la vârsta de 6 ani am crescut la bunicii din partea mamei, la Gura Ocniţei. Pe bunicii din partea tatei nu i-am cunoscut, tatăl meu rămânând orfan de la vârsta de 8 ani. Fac parte din prima generaţie care a început şcoala la 6 ani. Am avut o doamnă învăţătoare  frumoasă şi profesionistă, doamna Perşinaru Maria, care şi în prezent se interesează de foştii dumneaei elevi. Pot să spun că am avut norocul de a studia cu profesori de mare clasă care, bineînţeles, şi-au pus amprenta asupra dezvoltării mele ulterioare. Primele două clase de liceu le-am urmat la Carabella iar următoarele două la fostul liceu pedagogic. Încă din liceu am fost atrasă mai mult de disciplinele umaniste: literatură română, limba română, istorie, spaniolă etc. În acest sens am ales să urmez Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti (Specializarea Bibliologie şi Ştiinţa Informării), facultate pe care am absolvit-o în 1995, ca şef de promoţie. De asemenea, am studiat cu profesori de marcă ai învăţământului românesc universitar, personalităţi în  domeniul biblioteconomic: Banciu Doina (director ICI România), Regneală Mircea (fost director al BCU Bucureşti), Ion Stoica (fost director al BCU Bucureşti) etc.

 CD: De unde pasiunea pentru istorie? De ce aţi ales să urmaţi această carieră, în care aţi pus accentul pe cercetarea primelor scrieri şi a dezvoltării tiparului.

AE: Sincer, când m-am înscris să dau concurs la această specializare, unde erau doar 20 de locuri, nu prea ştiam ce presupune (cunoşteam doar că bibliologia însemnă ştiinţa cărţii). Am luat hotărârea de una singură, tatăl meu reproşându-mi la acel moment că m-am înscris acolo unde erau locurile mai puţine în loc să mă duc la Filologie (română- limbă străină), unde erau mai multe locuri şi,  implicit, mai multe şanse de a intra. Pe atunci, admiterea la facultate era destul de dificilă. Se pare că nu am făcut o alegere greşită. Pasiunea pentru studierea cărţii vechi a venit în timp. Descifrarea vechilor texte scrise cu alfabet chirilic a devenit o pasiune. De altfel, plaeografia slavă am studiat-o cu domnul profesor Gh. Mihăilă. Mai târziu, am intrat în contact cu personalităţi marcante din acest domeniu care mi-au fost şi ghizi spirituali: Victor Petrescu, Gh. Buluţă, D. H. Mazilu, R. Florescu, R. Vergatti etc.

CD: Care credeţi că va fi parcurul scrisului de acum încolo? Ca specialist, cum credeţi că se va modifica scrisul în următoarea sută de ani?

AE; În prezent, peste tot în lume bibliotecile încearcă să depășească faza tradițională aflându-se într-o nouă etapă și anume aceea a identificării de noi forme și mijloace de diseminare a informației către utilizatori. Pentru a face faţă noilor provocări impuse de societatea informaţională funcțiile bibliotecii sunt asistate de calculator, catalogul tradiţional a fost înlocuit cu catalogul on line, bibliotecile virtuale încep să fie din ce în ce mai accesate de către potenţialii „cititori”.

Ceea ce este cert este că viitorul bibliotecilor va fi indisolubil legat  nu doar de cuvântul scris ci și de cel electronic. Transformarea se referă la la modul de prezentare a cărților, cu consecințe directe asupra lecturii, făcându-și apariția în acest sens cartea electronică.

 CD: Pasiunea pentru scrieri vechi şi istoria tiparului v-a adus pe drumul cărţilor. Şi aţi studiat biblioteconomia, aţi fost directorul Bibliotecii Universităţii Valahia, lucru care v-a oferit experienţa necesară pentru a deveni directorul Bibliotecii Judeţene Ion Heliade Rădulescu. Cum este viaţa într-o bibliotecă?

AE: Cu siguranţă că experienţa pe care am câştigat-o în perioada cât am fost director al Bibliotecii Universităţii „Valahia” din Târgovişte mi-a fost de un real folos atunci când m- am hotărât să preiau conducerea bibliotecii judeţene. Chiar dacă cele două biblioteci fac parte din sisteme diferite, abc-ul meseriei este acelaşi în ambele cazuri. Referitor la întrebarea : Cum este viaţa într-o bibliotecă? Îmi pare răru să vă dezamăgesc, pe dumneavoastră şi pe mulţi alţii, în sensul că foarte multă lume are impresia că dacă lucrezi într-o bibliotecă nu faci altceva decât să citeşti.  Ei bine, nu este aşa. Pentru ca beneficiarii serviciilor oferite de noi să fie mulţumiţi, în spatele rafturilor de cărţi se află ore şi ore de muncă. Din păcate vizibilitatea este oferită doar de evenimentele culturale pe care le organizăm, dar trebuie înţeles că o bibliotecă nu se rezumă doar la acest lucru.

CD: Care sunt provocările unui manager de bibliotecă, acum când, din păcate, cititul nu mai este apreciat aşa cum era înainte?

AE: Instituţia bibliotecară, în contextul actual, suportă o desacralizare, nemifiind văzută ca un templu, ci  ca un organism viu, aflat într-o continuă prefacere. Pentru a putea supravieţui biblioteca este obligată să excludă anacronismul, să adopte modele noi şi flexibile care să fie bine percepute de pubicul său. În această lume în continuă schimbare biblioteca trece printr-un proces de adaptare la cerinţele societăţii informaţionale, asumându-şi noi competenţe şi responsabilităţi. Aceasta ar fi provocarea cu care se confruntă, cred, oricare dinte managerii de bibliotecă: să menţină  balanţa între tradiţie şi modernitate. Din punctul meu de vedere una nu o exclude pe cealaltă, ci o completează.

 CD: Care ar fi planurile de viitor din punct de vedere profesional? Care ar fi lucrul pe caredoriţi să-l realizaţi şi vi se pare că este cel mai greu de dus la bun sfârşit?

Din punct de vedere profesional am reuşit să parcurg aproape toate treptele academice (de curând am susţinut examenul pentru profesor universitar). Consider că am fost norocoasă, din acest punct de vedere şi că am avut alături  oameni care au avut încredere în potenţialul meu. Faptul că în prezent conduc Biblioteca judeţeană „I. H. Rădulescu” Dâmboviţa este o onoare şi o provocare în acelaşi timp. De când sunt aici am învăţat multe lucruri şi, recunosc, că mai am de învăţat. Sunt situaţii în care trebuie să iei decizii rapid şi să alegi calea cea mai bună de a rezolva problemele. Important este că am alături o echipă de profesionişti împreună cu care sunt convinsă că vom face din instituţia aceasta una de renume.


Valeriana

Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

: 2 ganduri despre “Doamne de excepție: Agnes Erich, despre pasiunea pentru cărți, transformată în meserie

  • 12 martie 2014 at 13:02
    Permalink

    Cine stie cunoaste adevarul, iar astfel de comentarii rautacioase la adresa d-nei Erich Agnes nu pot fi postate decat de persoane extrem de frustrate, care probabil au trecut degeaba prin viata, nefacand altceva decat sa imbatraneasca urat!

    Reply
  • 11 martie 2014 at 17:01
    Permalink

    “Doamna” Naomi, daca tot a ales sa fie directoare la judeteana, sa-i mai lase si pe altii sa predea la specializarile pentru care s-au pregatit. Am ajuns cadre cu state vechi, cu specializare in domeniu, sa fim dati la o parte, ca ea, paralela cu domeniile in care preda sa obtina titluri si concursuri.Specialista in biblioteconomie, preda literatura, istoria presei si lingvistica iar cursurile si le face la biblioteca judeteana. Iar daca indraznim sa spunem ceva, ne paraste, ca doar se lauda ca e sustinuta de Calin, de Leo si de Tutuianu. Am ajuns sa ne temem sa nu ajungem in strada dupa o viata dedicata catedrei din cauza lipsei totale de caracter a acestei asa zise doamne de exceptie.
    Cine stie, cunoaste.

    Reply

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro