Cultura

„Eva, străina, duşmana neîmpăcată şi veşnică, împrăştietoare de ispită şi de moarte. Privirea ei liniştită, aplecându-se asupra colţului nostru, avu o scăpărare aspră ciocnindu-se de a lui Paşadia.” – Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche      Doamna Ingrid e aproape bătrână. Are vârsta aceea incertă care deși te apropie de moarte, te ține suspendat încă în … Citește mai mult

Ochiul inimei, de Marcel Tolcea, Editura Diacritic        Există poezie care își lasă cuvintele să fie vizibile odată cu titlul de sub titlu, odată cu observarea, cu vederea și asumarea acelor stări așezate în dedesubt, sub primul ochi care poate să vadă și să înțeleagă, în lumina aceluia care acceptă această acoperire, aceste așezări peste … Citește mai mult

   Acum mulți ani, filmul „Trădare” apărea pe marile ecrane. Regizorul David Jones adaptase piesa cu același nume a lui Harold Pinter. Cu ajutorul lui Pinter toată lumea, critici şi audienţe deopotrivă, păreau fericite. Isteţimea lui Pinter a fost în prezentarea poveștii de trădare în cronologie inversă. Începe cu o scenă într-un pub londonez, unde Jerry … Citește mai mult

Ne-am obișnuit, pe măsură ce am evoluat la nivel de umanitate și ne-am deschis căile de comunicare și de mobilitate, să privim către global, la nivel macro, către ceea ce este masiv și cuprinzător. A intrat în natura noastră să ne orientăm către imaginea de ansamblu, către scopuri mărețe și măsurabile în funcție de standardul … Citește mai mult

despre clipele poeziei și despre viețile ei în stările transparenței și ale visului, împreună cu toate însușirile care se pot muta în regimul diurn sau nocturn al vizibilului Dragă Radu,   unu: Ai îndrăznit să te așezi bine și să înțelegi superputerile poeziei, în toate acele capacități ale ei de a așeza în cuvinte integral … Citește mai mult

   Ca structură şi ca formă, Filele mele de calendar sunt deopotrivă jurnal şi text memorialistic, Ion Dumitrescu notând, în ultimul deceniu de viaţă, atât faptul sau reflecţia cotidiană, cât şi amintiri legate sau nu de bătaia egală a ceasornicului. Sunt multe sute de pagini, unele încă inedite – şi, după cum am putut observa, maestrul … Citește mai mult

Premisă – varianta sofisticată… „Stadiul oglinzii” este un concept din teoria psihanalitică a lui Jacques Lacan ce a plecat inițial de la marcarea momentului în care un copil (în jurul vîrstei de 6 luni) începe să se recunoască în oglindă, transformînd sinele într-un obiect ce se poate vedea singur din exteriorul său. În timp, Lacan … Citește mai mult

Femeia citea zilnic despre fericire, iubire, despre oameni care au trecut prin viață fără urme de amărăciune și se gândea cum o fi să fii pe deplin fericit, mulțumit, să zâmbești ziua întreagă, să visezi colorat, să străbați dimensiunea timpului ca pasărea paradisului. Stătea la fereastra de la care privea dincolo de ea, asculta forfota … Citește mai mult

   În perioada noastră, raportându-ne din punct de vedere istoric, constatăm un progres semnificativ în ce privește accesul la cantitatea de informație sau dezvoltarea din domeniul tehnologiilor. Știința se îndreaptă către noi orizonturi, totul poate fi privit printr-o altă paradigmă. Se încearcă depășirea unor limite și cadre care validează numai aceleași legi… Apar tot mai multe … Citește mai mult

cuvintele se așază firesc în poveștile care le pot conține așezările, ele pot spune cel mai bine despre curenții cunoscuți, sau necunoscuți, care le prind și care le transportă mai greu, mai ușor în apele adânci, limpezi sau tulburi care le acceptă corpul în undele lor sunt unele lucruri sau stări care nu se pot … Citește mai mult

Tableta de astăzi stă, toată, sub semnul entuziasmului și al bucuriei. Astăzi citiți cel de-al o sutălea articol scris de mine. Aplauze! Cum ar spune Paul Goma: 100 de articole nu-s multe, dar când le scrii tu… Acest moment aniversar mă face să mă gândesc la momentul când a fost publicată prima carte a lui … Citește mai mult

„Întotdeauna e mai dureros să ai și să pierzi, decât să nu fi avut deloc”. (Vânatorii de zmeie – Khaled Hosseini) Atmosfera din Vânatorii de zmeie are ca personaje colective musulmanii şiiţi (care se trag din tribul hazarilor), care, deși în majoritate formează populaţia săracă, de obicei aflată în slujba suniţilor, ai căror strămoşi făceau … Citește mai mult

1.Acele cărți care merg înaintea noastră Un roman de luat pe orice insulă pustie – și insula va deveni cosmopolis… Considerat, pe nedrept, un roman din genul pentru unii minor al romanului de aventuri pentru copii și tineri (ceea ce nu este, în opinia mea), „Toate pânzele sus!” reprezintă, în mintea-mi, o capodoperă a literaturii … Citește mai mult

Trupul omului, puternic și slab în același timp și, mai ales, trecător… Călător în lume și în timp, prețuit și disprețuit, format din excese sau modelat de asceză… După putere, după întâmplări, supus unei voințe sau scăpat de sub controlul ei… Nu ne desconsiderăm trupul, căci îl hrănim, îl protejăm de frig sau de căldură, … Citește mai mult

La noi în sat oamenii calculează timpul după anul în care s-o făcut poama: „Când te-ai luat cu Nataliţa?”, întreabă ţaţa Anica. „La patru ani după anul când s-o făcut poamă.” Sau: „Când ai făcut tu, Ileană, pe Viorel?” „Păi, în primăvara de după ce s-o făcut poama. De aceea s-o tras în partea lui … Citește mai mult

   Am descoperit de curând o aplicație pe Appstore, aplicația valabilă pentru mai toate tipurile de smartphone al cărei nume este Exodus 90. O aplicație atipică… Exodus 90 nu își propune nici să mă relaxeze prin jocuri, nici să îmi arate cele mai bune localuri și cea mai bună mâncare din oraș ci are un scop … Citește mai mult

Astăzi o poveste care ne vorbește despre cuvinte utile și inutile… Pe scurt! De la Departamentul de Primiri Urgențe, pacienta este trimisă in mare grabă în secția ATI, cu un pomelnic de recomandări de analize și investigații care să aducă cât mai multă lumină si precizie în stabilirea diagnosticului. Numai că… pacienta agonizează… pierderile digestive de … Citește mai mult

Azi nici nu știu cu ce să încep… Eram acum ceva timp la o terasă. În jurul orei 21:00 apare o familie: mama, tata și copilul. Cel mic, care nu părea să aibă mai mult de 3 ani, încerca să își facă mama atentă și era foarte energic. Dintr-o dată mama începe să urle și-i … Citește mai mult

Iubesc și azi acest text, e la fel de actual… Din vacanță, din Grecia, îl trimit la „Gazetă”, cu îngândurare… Deci, Alexandru Pomană… Știm că nu o să vă opriți din furat. Că faceți asta de ani de zile, că depindeți și sunteți datori unii altora. Știm că altceva nu știți să faceți. Știm că … Citește mai mult

Ca urmare a deciziei ministrului Muncii din 4 ianuarie 1938, prin care li se interzicea patronilor evrei să angajeze servitoare românce sub vârsta de 40 de ani (considerându-se că cei care angajau tinere creştine o făceau pentru trafic de carne vie), conducătorul Oficiului de Plasare din Târgovişte – Miltiade Chiriţescu – începea la 17 ianuarie … Citește mai mult

Nu trebuie să fii o persoană prea instruită, cu studii extrem de înalte, pentru a spune că „este la mintea cocoșului” că orice structură politică – iar cea din România chiar bate recordul din toate punctele de vedere – este construită pe minciună. Ar fi o naivitate enormă să credem că aceste structuri nu mint … Citește mai mult

Mihai stătea în gară de o oră, așteptând un tren ce părea că nu mai vrea să ajungă. Se plimba în sus și în jos, călcând chiștoacele de țigări aruncate pe lângă coșurile de gunoi, peste ceva ce fusese un mozaic galben, acum sărit din loc în loc. Undeva, pe unul din puținele scaune care … Citește mai mult

Era meniul meu preferat de foarte mică. De la grădiniță… Și așa a rămas până astăzi. O puneam pe bunica mea să facă mămăliguță, într-un ibricel, doar pentru mine, să prăjească doi cartofi și să-mi pună, ca singurul fel admis de mine, drept pachețel în ghiozdanul de la grădiniță. Nimic altceva… poate un ochi de … Citește mai mult

Prețuiește-l pe cel care se gândește la tine. Pentru că mintea celui care se gândește la tine este o oglindă care te reflectă și în care tu poți să te vezi. Și văzându-te, vezi cum arăți și înțelegi cine ești. Fără oameni care să te reflecte în oglinda minții lor, ești doar cel care crezi … Citește mai mult

Și vine la noi la masă și ne întreabă:  Voi ce jucați aici?  Iar noi îi răspundem:  Tarnib!  Și zice:  Cît e suta?  Mă ridic și spun:  Prezidente, stai jos!  Și se așază. Și zice:  Băiete, o vodcă și-o apă! Apa, separat!  Vrea să joace și el Tarnib. Dă-l naiba de Tarnib, mai bine vorbim.  … Citește mai mult

   De când lumea occidentală a fost umilită de către talibani în Afganistan, reprezentanții media, dar și politicienii acestei lumi plină de ea însăși, nu încetează, vezi Doamne, să se minuneze de ce s-a întâmplat. În paranteză fie spus, ostașii noștri care au luat parte totuși la un eșec, au trecut, acoperiți de glorie, pe sub … Citește mai mult

   Un suflu nou, în paradigmă veche… În registrul mijloacelor mai-sus menționate, ambasadorii pe care îi are România în Muntenegru și celelalte state balcanice reprezintă cea dintâi întruchipare a politicilor externe promovate de la București, însă performanța lor e condiționată de instrucțiunile primite și abia apoi de talentul și preocupare cu care fiecare își îndeplinește mandatul. … Citește mai mult

   Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume … Citește mai mult

   „Semnele timpului”, pe care vi le propunem în fiecare dimineață de luni, sub semnătura unui intelectual de marcă al acestei țări, sunt, iată, și o demonstrație a consecvenței liberale întru ofilirea doctrinei și a oamenilor care o slujesc. Prost și azi, ca și în anii trecuți…. Textul de mai jos a fost scris de domnul … Citește mai mult