Se pare că mărul nu mai are valoarea pe care o avea odată nici măcar în Bazinul Pomicol Voinești, unde producătorii au început să înlocuiască, de trei ani, plantațiile de meri, cu cele de piersici. Specialist în pomicultură, inginerul Ion Oprea, directorul Camerei Agricole Județene, spune, însă, că plantarea piersicilor implică asumarea unor riscuri.
”În bazinul Voinești e o nouă modă, cultivarea piersicului. Vor să facă o alternativă la măr. Aunt soiuri care încep undeva din vară și se duc spre toamnă. Au pus eșalonat. Problema este, însă, cum trece iarna, pentru că nu îi trebuie temperaturi foarte scăzute. Problema este că poți să-i plantezi, să ai un an-doi buni, să vină o temperatură foarte scăzută și să-ți prăpădească toată plantația”.
Deocamdată, rămâne de văzut dacă plantațiile de piersici vor fi profitabile pentru producătorii din zonele Voinești, Cândești, Gemenea, astfel, încât aceștia să renunțe, ușor, de tot, la măr.
Deşi relativ recentă, cultura piersicului a luat amploare mare în ţara noastră datorită calităţii deosebite a fructelor, compoziţiei lor chimice foarte complexe şi a producţiilor mari care se pot obţine, fără eforturi foarte mari. Piersicul este o specie puţin adaptată la condiţiilor noastre climatice, suferă iarna de pe urma gerului, dar poate asigura producţii constante şi mari 10-15 ani. (http://www.recolta.eu/).
Intrarea pe rod a piersicului este precoce, diferenţiază muguri floriferi încă din pepinieră şi fructifică destul de bine din anul 2-3 de la plantare. Rezistenţa la iernare a piersicului este relativ bună, pomii care au lemnul copt şi sunt bine pregătiţi pentru iarnă, nu înregistrează pierderi semnificative până la temperatura de – 22 – -24°C, cu mici diferenţe în funcţie de soi. Dacă însă pe perioada iernii apar ferestre cu temperaturi peste pragul biologic şi se produce decălirea, rezistenţa la ger scade foarte mult, degerând la -7 – -8°C.( http://www.recolta.eu/)