Tărtăşeşti, gazdă pentru Jocurile Olimpice! Chiar… cum ar fi?

Distribuie:

Să mai şi râdem! Jurnaliştii de la Kamikaze.ro, revistă de umor, au imaginat scenariul Jocurilor Olimpice 2056. Iată ce a ieşit:

În anul 2054, imediat după încheierea celui de-al Patrulea Război Mondial, Tribunalul Penal Internațional obligă România să țină, peste numai doi ani, Jocurile Olimpice de vară. Omenirea renunțase la Olimpiade după ce ultimele ediții, Londra 2012 și Rio de Janeiro 2016, se dovediseră catastrofale din punct de vedere economic, iar țările-gazdă intraseră în colaps. Președintele țării, domnul Mircea Geoană, proaspăt ales prin tragere la sorți, în urma unui referendum național inițiat de postul de știri Antena 14,7, consideră o mare onoare organizarea Olimpiadei și decide să se implice personal. Se constituie un Comitet Olimpic de Urgență și se stabilește ca loc de desfășurare localitatea Tărtășești, județul Dâmbovița. Marile orașe fuseseră distruse de bombardamente. Inițial, președintele țării propune Dăbulenii, dar, pentru a nu fi acuzat că alege cu inima, a renunțat la idee în favoarea locului de baștină al lui Adrian Năstase, cea mai mare figură politică a țării din ultimul mileniu. Cum Tărtășeștii nu au suficiente locuri de cazare pentru sportivi, se propune și se acceptă ca satul Ciocănești, din apropiere, să fie sat olimpic.

Conform înțelegerii dintre CIO (Comitetul Internațional Olimpic) și COSRSL (Comitetul Olimpic și Sportiv Român Social-Liberal), singurele televiziuni care au voie să transmită imagini live și în reluare de la Jocurile Olimpice sînt Antena 8, Antena 9 și Antena 10. Mircea Badea, Bogdan Chirieac, Mihai Gâdea, Victor Ciutacu, Adrian Ursu, Oana Stancu și Dana Grecu sînt desemnați comentatori oficiali, ei avînd dreptul să batjocorească orice sportiv, indiferent de performanța obținută.

Infrastructură

Principalul și, de altfel, unul dintre puține locuri de desfășurare a întrecerilor este Stadionul Olimpic „Dana, Mihnea & Andrei“, construit pe locul fostului sediu al CMHRT (Comunitatea Minorității Heterosexuale Române din Tărtășești). Are o capacitate de 230.000 de locuri, toate în genunchi, orientate către statuia din coji de ouă Fabergé a lui Adrian Năstase, care stă suspendată deasupra centrului terenului. O minune de termopan, pe zece niveluri, jumătate lăsată moștenire de străbunii Danei Năstase, jumătate furată de la stat. Lojele pot adăposti 50.000 de VIP-uri și sînt dotate cu vile de protocol și microferme zootehnice individuale.

Sala Polivalentă de Nunți din Tărtășești are o capacitate de 4.500 de perechi. Aici se vor ține competițiile de baschet, volei, handbal, gimnastică etc. Inovația acestei săli este că nu are acoperiș.

Stadionul de Biciclism Turul Franței din Tărtășești va găzdui concursul de haltere.

Hipodromul Black Beauty din Tărtășești. Aici se vor desfășura competițiile de volei pe plajă și tir cu arcul.

Baia Comunală Gregorian Bivolaru din Tărtășești este locul ales pentru badminton, tenis de cîmp și maraton.

Stadionul Ciocanul din Ciocănești este singura arenă situată chiar în satul olimpic. Aici vor avea loc toate celelalte competiții.

Satul Olimpic Ciocănești a fost modificat special pentru Olimpiadă, în sensul că fiecare familie a fost obligată să elibereze o odaie a casei în care locuiește și să pună cîte un deodorant de cameră în WC-ul din fundul curții.

Țări participante

În afară de cîteva țări, printre care SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Spania, Franța, Canada, Australia, Italia, Belgia, Portugalia, Polonia, Ungaria, Austria, Elveția, Brazilia, Argentina, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, toate marile națiuni sportive ale planetei iau parte la întreceri.

Știați că…?

Medaliile sînt create de Cătălin Botezatu și Marean Vanghelie. Cele de aur sînt confecționate din imitație de argint, cele de argint sînt făcute din imitație de vinilin, iar cele de bronz sînt făcute din lemn. Pe aversul medaliilor scrie Gucci, iar pe revers, Ferrari și I ♥ Tărtășești!

Uniformele voluntarilor și oficialilor sînt gîndite tot de Cătălin Botezatu, în colaborare cu Mihai Albu. Stewarzii vor purta pantofi cu toc de zece centimetri, făcuți din PET-uri suflate cu aurolac. Nu doar femeile, ci și bărbații vor avea fuste strîmte și bundițe din blană de urs polar, pe spatele cărora scrie „Garantat Vanghelie“. Pe cap, stewarzii vor purta cîte o colivie de argint cu un pui de maidanez în interior. Arbitrii vor avea cizme care imită copita de antilopă, pantaloni de fîș și cojoace tradiționale din zona Moldovei.

Torțele olimpice sînt vii. Pentru realizarea lor a fost nevoie de 10.000 de voluntari, cu diverse probleme. 7.500 dintre ei sînt cetățeni români care intenționau să-și dea foc în fața instituțiilor statului, iar 2.500, călugări tibetani.

Podiumurile sînt făcute din lăzi de bere rămase de la ultima campanie electorală.

Steagurile tuturor țărilor participante sînt croșetate manual la Penitenciarul Târgșor, de Elena Udrea.

URSSL (Uniunea Raioanelor Sovietice Socialiste-Liberale) este prima formațiune politică ce își trimite un sportiv la Olimpiadă. El este Marean Vanghelie, care va lua startul în cea mai nouă probă a Jocurilor: cal viu cu mînere.

Festivitatea de deschidere

Este imaginată în întregime după viziunea regretatului regizor Sergiu Nicolaescu și va dura între două și opt ore. Ea își propune să recreeze istoria poporului român, de la începutul lumii pînă în prezent. Pe 23 august 2056, la ora 20, luminile Stadionului Olimpic „Dana, Mihnea & Andrei“ din Tărtășești se sting. O explozie uriașă, ca de centrală termică de apartament, simbolizînd Big Bang-ul, marchează începerea festivității. Pe teren își fac apariția trei dinozauri pitici ardeleni, îmbrăcați în costume populare din zona Hațegului, care stau și pasc iarbă liniștiți aproximativ douăzeci de minute. În timp ce dinozaurii pitici pasc, prin spatele lor vin, pe furiș, două sute de daci, în frunte cu Burebista, interpretat magistral de Sergiu Nicolaescu însuși, suit pe un cărucior cu rotile în formă de cal adevărat. Dacii cuceresc dinozaurii și îi mănîncă, pe acordurile piesei „Lasă-mă papa la mare“ a formației Andre. De sub gazon ies două dealuri cu viță-de-vie, pe care oamenii lui Burebista le transformă în vin și le beau instantaneu. Apoi se iau la bătaie între ei, moment în care pe stadion intră romanii, conduși de Traian, jucat de același Sergiu Nicolaescu. Pe unul dintre ecranele arenei rulează scene din filmulDacii, varianta cu dublaj în chineză, singura rămasă în arhivele universale, iar Sergiu Nicolaescu, schimbat de organizatori jumătate în scutece de dac, jumătate în scutece de roman, părăsește glorios scena. Se face iar întuneric. O oră nu se întîmplă nimic, moment care încheie formarea poporului român. Urmează a doua fază a ceremoniei, intitulată Povestiri istorice. Terenul și pista de atletism se reconfigurează, din mijlocul lor răsărind o biserică din lemn cu fortificații, care este atacată, pe rînd, dar fără succes, de tătari, turci, ruși, polonezi, austro-ungari și extratereștri. Cînd lupta se termină, oștile române o iau la fugă, pe melodia „We Are the Champions“, și lasă în urmă biserica în flăcări. Din cenușa ei se înalță spre cer o pasăre Phoenix pe care o călărește același Sergiu Nicolaescu. Un clopot uriaș, tras din capela tribunei oficiale de către PF Daniel Corogeanu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, anunță începutul și totodată sfîrșitul Epocii Moderne. Pasărea Phoenix coboară încet și se așază pe bara transversală a unei porți de fotbal, privind nepăsătoare la Revoluția Industrială. Intrăm în cea de-a patra etapă a festivității de deschidere. Pe gazon răsar fabrici, uzine, bănci, șaormerii, farmacii, discoteci. Publicul este rugat să se pregătească. Din cele patru puncte cardinale, Florin Salam, Nicolae Guță, Adrian Minune și Vali Vijelie cîntă melodia „Barcelona“, special compusă pentru ediția Tărtășești 2056, iar lumea aruncă cu bani pe teren. Totul este acoperit cu ruble și yuani, aur și parai. În acest peisaj de basm, se anunță anularea paradei delegațiilor țărilor participante. În locul lor vor defila firmele de pază de pe întreg cuprinsul țării, spălătorii de parbrize, hoții de bancomate, cerșetorii șchiopi, muții din trenuri și hingherii. Sîntem aproape de momentul cel mai solemn, păstrat în mare secret: aprinderea flăcării olimpice. O idee genială, la care nimeni nu se mai gîndise, lasă o lume întreagă cu gura căscată. Flacăra olimpică nu mai era aprinsă, ci desenată din milioane de coji de semințe pictate în așa fel încît să semene cu focul.

Rezultatele sportivilor români

Așa cum era de așteptat, România domină întrecerile, mai ales la disciplinele introduse începînd cu această ediție. Remarcabilă este evoluția echipei de sabie ninja, care a zdrobit Albania, în finală, reușind să ia aproape toate medaliile olimpice, la majoritatea sporturilor, mai puțin la atletism, unde nu au reușit să-i prindă pe adversari.

Festivitatea de închidere

Cum toate celelalte țări izbutiseră să părăsească deja România, ceremonia de final s-a amînat pentru ediția următoare.

Marian Turosu, preluare kamikaze.ro

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro