LOCURI DE POVESTE: Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă, lăcașul unde te simți mai aproape de Dumnezeu

 cetatuia (1)_800x600

În ultima vreme, tot mai mulți români se îndreaptă către credință și pleacă în pelerinaje sau vizite în lăcașuri sfinte din toată țara. Se spune că rugăciunile îți sunt ascultate chiar dacă te rogi în intimitatea casei tale și nu doar în biserică. Oamenii parcă se simt, însă, mai aproape de Dumnezeu în Casa Lui.

Un locaș sfânt unde, într-adevăr, parcă te simți mai aproape de Dumnezeu, este Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă, o mănăstire ortodoxă construită pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dâmbovița.

Drumul de la șoseaua principală, până la mănăstire se parcurge, însă, într-o jumătate de oră, iar când ajungi în curtea mănăstirii îți dai seama că a meritat să urcă atâta cale până acolo.

Călugării sunt obișnuiți cu drumul. Îl parcurg în mult mai puțin timp decât turiștii, pentru că îl străbat zilnic, de câteva ori. Nu e ușor, dar nici greu. Dumnezeu le ușurează calea. La fel și credincioșilor care vin la mănăstire în speranța că aici vor găsi liniștea de care au nevoie și se vor putea ruga departe de agitația cotidiană.

cetatuia (9)_800x600 cetatuia (10)_800x600 cetatuia (12)_800x600

Mănăstirea este situată la 22 de kilometri sud-est de orașul Câmpulung, pe șoseaua națională Câmpulung-Târgoviște-București, pe frumoasa vale a Dâmboviței, între satele Cetățeni și Cotenești.

cetatuia (6)_800x600

Biserica din mănăstire are doua hramuri: Adormirea Maicii Domnului, până în anul 1918, iar mai apoi și Izvorul Tămăduirii.

Potrivit tradiției locale, pe culmea abruptă de piatră, care se înalță între râul Dâmbovița și pârâul Cetățuia, a existat o cetate de rezistență zidită pe vremea ocupației romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu și pentru domnitorul Negru Vodă al Țării Românești, care își avea aici și o peșteră de taină numită până astăzi “Peștera lui Negru Vodă”. De la această cetate și-ar fi luat numele atât muntele, cât și satele din apropiere.

Valea stâncoasă a pârâului Cetățuia este plină de peșteri, unele naturale, iar altele scobite de sihastrii locului. În aceste peșteri s-au nevoit numeroși călugări sihaștri, mai ales între secolele XIV-XVIII, când aceștia au fost la fel de renumiți ca pustnicii din Munții Buzăului. Schitul Cetățuia este amintit în timpul lui Mihai Viteazul care, în anul 1595, după lupta de la Călugăreni, a trecut prin aceste locuri. În primăvara anului 1658, pentru o vreme, domnitorul Constantin Șerban s-a refugiat în acest loc retras, din cauza tătarilor. În anul 1690, însoțind oastea turco-tătară, spre Ardeal, Sfântul Constantin Brâncoveanu se adăpostește și el în acest loc, biserica și chiliile fiind în bună stare la acea vreme. Pe atunci, schitul era metoc al Mănăstirii Negru Voda, din orașul Câmpulung Muscel.

După anul 1993, pe stâncile înalte au avut loc următoarele lucrări: construirea unei clopotnițe; amenajarea unei biblioteci, cu peste cinci mii de cărți; construirea unei magazii pentru materiale; ridicarea unui pridvor, la biserica rupestră; ridicarea unui aghiasmatar și a unui corp de chilii, pentru monahii nevoitori. În anul 1997, în mănăstire a fost introdus curentul electric. După aceasta, pe o panta a muntelui, a fost instalat un funicular, atât de necesar transportului de alimente și apă, precum și a materialelor de construcție.

In mănăstire se află două biserici: biserica veche, aflată într-o peșteră naturală, și biserica nouă, zidită din lemn, în stil maramureșan. Biserica rupestră este lungă de 12 metri, lată de 4 metri și înaltă de peste 3 metri. Aceasta este împărțită clasic, în Sfânt Altar, naos și pronaos. La intrarea în peșteră, a fost construit un pridvor, din lemn. In naos se intră printr-o ușă săpată în peretele despărțitor. Naosul este înzestrat cu toate cele necesare serviciului divin, iar clopotnița este din lemn, fiind construită deasupra bisericii din piatră.

cetatuia (4)_800x600 cetatuia (5)_800x600 cetatuia (2)_800x600

In perioada cuprinsă între Izvorul Tămăduirii și Adormirea Maicii Domnului, în biserica din peștera, în Sfântul Altar, izvorăște apa dintr-un mic izvor. În spatele bisericii rupestre, într-o peșteră săpată în piatră, se află “Peștera Moșului”, socotită a fi fost chilia starețului vechiului așezământ monahal. In partea de miază-zi a peșterii se află o clădire etajată, care adăpostește chiliile și celelalte încăperi trebuincioase vieții monahale, construită în secolul al XIX-lea.

Lângă “Peștera Moșului”, silueta dăltuită a “Cavalerului Trac” stă de veghe la capătul cimitirului în care se afla câteva cruci, pe care nu stau scrise decât nume, fără să se precizeze momentul trecerii la cele veșnice.

cetatuia (4)_800x600

Pe marginea prăpăstioasă a peretelui estic al Cetățuii se află așa-zisa “chilie a lui Negru Vodă”. Potrivit legendei, aici își depozita Negru Voda tezaurul, în timpul năvălirilor tătarilor. Mai apoi, aici au locuit pustnici, care au cioplit icoane în pereții de piatra. Mai jos de biserica rupestră, cam la o sută de metri, se vede o Cruce mare, cățărată pe o stâncă înaltă și îngustă. Despre aceasta, se crede că a fost așezată de însuși Negru Vodă. La baza acestei Cruci se află o piatră mare, numită “masa lui Mihai Viteazul”.

P5170183_800x600

Mănăstirea Corbii de Piatră, Mănăstirea Nămăiești și Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă alcătuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 de kilometri. Prima se află în comuna Corbi, pe șoseaua Câmpulung-Domnești, a doua se află la zece kilometri de Câmpulung Muscel, iar a treia se află pe șoseaua Câmpulung-Târgoviște, în comuna Cetățeni.


Valeriana heidelbergcement
Iohanis

Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

: 3 ganduri despre “LOCURI DE POVESTE: Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă, lăcașul unde te simți mai aproape de Dumnezeu

  • 20 mai 2015 at 21:57
    Permalink

    Cu adevarat un loc minunat, plin de istorie si cultura, incarcat de liniste si spiritualitate. Recomand tuturor vizitarea Manastirii Cetatuia.

    Reply
  • 20 mai 2015 at 9:45
    Permalink

    Stanca aceea care are si cruce nu a fost pusa de Negru Voda,cel mai probabil a fost pusa de uriasi….spun aceasta deoarece au fost facute sapaturi arheologice jos in satul de rudari si s.au descoperit oseminte de uriasi!

    Reply
  • 20 mai 2015 at 9:40
    Permalink

    Sunt 3 hramri:a.ti omis Ziua Sf Ioanichie,care se serbeaza pe 26 iulie! Si in altar nu exist izvor,apa pur si simplu iese din stanca!

    Reply

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Statistici Trafic Google Analytics
Statistici Trafic.ro