TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE: DESPRE BAC ȘI SIMULARE

S-a mai încheiat o simulare, aproape inutilă, pentru viitorul examen de bacalaureat… Rezultatele simulărilor, ca  și  cele ale examenului de bacalaureat, au fost dezastruoase pentru că nu dorim să acceptăm faptul că există și elevi care nu doresc să învețe.  Elevii de liceu sunt derutați de semnalele contradictorii pe care le primesc în societatea românească, de lipsa de orizont a acesteia, de sistemul nonvaloric de promovare, dar și de modelele și motivațiile pe care ea le oferă, se spunea într-o recentă dezbatere pe aceste teme de actualitate ale școlii românești.

Rezultatele recentei simulări pentru examenul de bacalaureat nu sunt relevante pentru gradul de pregătire a elevilor, trebuie recunoscută această realitate, au nevoie și elevii și părinții lor de o asemenea evaluare corectă, onestă.

O simulare a bacalaureatului cu patru luni înainte de examenul propriu-zis este prematură. Elevii conștiincioși ( mai sunt, puțini, dar mai sunt )  nu au terminat recapitularea, de aceea, rezultatele trebuie interpretate ca atare. Un cunoscut dascăl bucureștean afirma că o medie de 7 pentru acești elevi este suficientă pentru începutul lunii martie. Este ceea ce le-am și spus elevilor mei, derutați de notele obținute, fiind -de altfel-  niște liceeni atipici pentru școala de azi. Adică serioși, modești, cu bun simț și educație sănătoasă primită în familiile lor. Trebuie să recunoașteți, e o lume restrictivă și rară…

Pentru clasa a XI-a, inovația cu simularea din acest an a fost inutilă. Este trist, afirma un profesor bucureștean,  să uităm că am fost și noi adolescenți, că „am trecut pe acolo” și că ar trebui să știm cum gândesc elevii clasei a XI-a în raport cu examenul de bacalaureat, pentru ei într-o realitate atât de aproximativă…

Dacă se dorea o evaluare corectă și coerentă a liceenilor de azi, era suficientă o simulare la nivelul fiecărei școli, comisiile de corectură ar fi trebuit să fie alcătuite din profesorii școlii, cu subiecte alcătuite la nivel național.  Prin corectarea lucrărilor de către profesorii altor licee s-a ajuns la situații în care 150 de lucrări de istorie de la un liceu cu profil uman au fost trimise unui liceu cu profil real, care nu are suficienți profesori de istorie pentru corectură, constata directorul unui liceu de elită din capitală. Pe de altă parte, interesul profesorilor unei școli este ca ei să cunoască exact unde au greșit elevii lor, pentru a putea lua măsurile de remediere ce se impun. Or, prin corectarea lucrărilor la alte școli, de către alți profesori – dincolo de dezinteresul evident – s-a ajuns la o pierdere dublă de timp, prin recorectarea, practic, a tuturor lucrărilor, pentru ca profesorul clasei să poată răspunde competent întrebărilor elevilor și ale părinților. E o altă constatare a dezbaterii la care m-am referit. Unde este eficiența, când, în acest timp risipit inutil, se puteau face recapitulări suplimentare?

Simularea susținuta în timpul semestrului, cu toată birocrația unui examen real de bacalaureat  a dus la blocarea efectivă a orarului școlar. Profesorii au alergat de la o școală la alta, iar domnii și doamnele cu funcții de conducere s-au jucat de-a examenul. Îmi amintesc cum, într-un an anterior, am primit chiar și adeverințe cu numărul de lucrări corectate, au simulat și faptul că   ne-ar plăti pentru munca patriotică desfășurată… Repet, o simulare eficientă a examenului de bacalaureat trebuie susținută la începutul lunii mai, doar pentru elevii claselor a XII-a, fără birocrația tradițională.

Aș relua această constatare, multe dintre problemele elevilor de liceu își au originea în lipsa de orizont a societății românești. Sistemul nonvaloric de promovare, fie în cadrul clasei, fie, mai grav, la un liceu bun, pe baza unor medii, a dus, în ultimii ani, atât la inflația notelor mari fără acoperire, cât și la creșterea gradului de corupție – ceea ce a creat în mintea elevului ideea că „se poate și așa”. Din nefericire, in România, chiar se poate. Foarte adevărat, profesore obosit, de data viitoare ne întoarcem la poezie…