UN ALT REGAL DE POEZIE – Șerban FOARȚĂ – Alte rimelări

În Gazeta Dâmboviței, un alt regal de poezie cu ȘERBAN FOARȚĂ… Este unul dintre cei mai importanți cunoscători ai misterelor limbii române, unul dintre cei mai importanţi poeţi din România. Trăieşte – de o viață – la Timişoara, unde scrie, traduce, pictează şi cântă la pian. „Este fermecător şi imprevizibil, spumos şi rafinat, cult şi casant în judecăţi. Poezia lui e marcată de amprenta ludicului, de o formidabilă asociativitate a cuvintelor şi a imaginilor.”

 

Tălmăciri

1.

CHRISTINE DE PISAN
(1364 – 1439)

Sunt singură şi-aşa am să tot fiu,
Sunt singură, povară grea m-apasă,
Sunt singură şi greu mi-i în pustiu,
Sunt singură-n iatac, ca şi la masă,
Sunt singură şi nimănui nu-i pasă,
Sunt singură şi cum să scap nu ştiu,
Sunt singură, fără de soţ rămasă.

Sunt singură şi,-n jur, nimic nu-i viu,
Sunt singură de parcă nu-s acasă,
Sunt singură în zori şi-n ceas târziu,
Sunt singură în orice loc din casă,
Sunt singură la prânz şi după-masă,
Sunt singură şi plânsul greu mi-l ţiu,
Sunt singură, fără de soţ rămasă.

Sunt singură oriunde-ar fi să fiu,
Sunt singură, că ies sau nu din casă,
Sunt singură ca niciun lucru viu,
Sunt singură, uitată şi retrasă,
Sunt singură,-n singurătate crasă,
Sunt singură,-n odaie-mi, ca-n sicriu,
Sunt singură, fără de soţ rămasă.

Acesta, Prinţe,-i strigăt în pustiu,
Sunt singură ca monahina-n rasă,
Sunt singură şi chinu-mi, doar, e viu,
Sunt singură, fără de soţ rămasă.

2.

PIERRE GRINGORE (1475-1539)

STRIGAREA PRINŢULUI PROŞTILOR

Proşti şui, Proşti d’ăi cu minte, Proşti boieri,
Proşti târgoveţi şi Proştii de oieri,
Proşti fleţi, Proşti şmecheri, Proşti de soi, Proşti josnici,
Proşti casnici, Proşti umblând după muieri,
Prostuţi de astăzi, Prostănaci de ieri,
Proşti îndătătnici, Proşti berbanţi, pidosnici,
Proşti leneşi, Proşti pe faţă şi Proşti dosnici,
Al vostru Princep, Jocurile sale,
Le va juca, de Marţea Grasă,-n Hale.

Prostuţe doamne, proaste demoazele,
Prostimea de-orice vârstă ce, cu zel, e
Anume pentru tot ce-i masculin, –
Proaste-ndrăzneţe, toante, bune, rele,
Gătite foc, greoaie, uşurele,
Cu grijă a le fi merticul plin,
Călcând ca-n străchini au cu pasul lin,
Proaste mici, mari, roşii-n obraz şi pale,
Juca-va,-n Marţea Grasă, Prinţu-n Hale.

Proşti beţivani, iubind câte-un bun lot,
Proşti care,-n zori, scuipaţi scuipatul tot
De peste noapte, Proşti ce-o ţin în chefuri,
Şi Proşti geloşi, şi Proşti ce-i doare-n cot,
Proşti decăzuţi şi Proşti ce-atâta pot:
S-alerge iepurii, Proşti cu fiefuri
Şi Proşti cu, de la doamne,-un soi de lefuri,
Voi, Proştilor din deal şi de la vale,
Juca-va,-n Marţea Grasă, Prinţu-n Hale.

[Proşti proşti, Proşti prostălăi, Proşti prostovani,
Cu,-n gură, câlţi, magiun sau bolovani,
Proşti plini de ei şi Proşti (mai rar!) sfielnici,
Proşti dând în câte-o groapă, Proşti plăvani,
De treabă, arţăgoşi, molâi, avani,
Proşti fără nici un chef şi Proşti chefelnici,
Flaifuşteri, ciocoflenderi, piţifelnici,
Voi, Proştilor din deal şi de la vale,
Juca-va,-n Marţea Grasă, Prinţu-n Hale.]

Făcut şi dat, bând vin din cel mai şui,
Şi pus în ton cu naturala gamă,
De Prinţul Proştilor la Curtea lui, –
Şi iscălit c-un galeş pârţ de damă.

3.

Rainer Maria Rilke

CÂNTECUL SINUCIGAŞULUI

Aşadar încă o clipită;
funia e veşnica-mi ispită, –
ei mi-o taie.
Deunăzi eram gata şi deja
un pic de veşnicie-mi şi mijea
în măruntaie.

Ei mi-au întins o lingură,
o lingură de viaţă; dar, şi-n comă,
eu nu mai vreau nici una singură
căci nu-mi provoacă decât vomă
şi-o vărs… Eu ştiu că viaţa-i lină
şi bună,-ncât nu ai de ce te plânge,
că lumea e o oală plină, –
dar o-nţeleg cu capul, fără să-mi intre-n sânge.

Pe-alţii-i hrăneşte; pentru ăi ca mine
e toxică… Pricepeţi că-s şi biete
făpturi ce-o scuipă. Un mileniu şi mai bine
m-aş tot supune unei stricte diete.

Poezii mai de demult…

1.

PAS CU PAS :

LUCRUL BINE FĂCUT.
LUCRUL BINE ZĂCUT.
LUCRUL BINE TĂCUT.

2.

REBIS

II

Se dezgolea (a diavol) tija

morţii,-n tremiere, – şi, nerv al

morţii,-ntre miere şi Nerval,

4. se dezgolea. Adià. Voltija

carpelelor, mai a tentacul, –

ca palp, anterelor în rut.

Cap al panterelor în rut!

8. Carpelelor, mai atent acul…

Ningea un fel de involucru;

calin, guri se-adânceau în mov,

ca linguri se-adânceau. În mov,

12. ningea un fel de in volucru.

Albinelor, în clan, destinul

le surâdea auroral:

le surâdea aur oral

16. albinelor, în clandestinul

potir în dever. Tije verzi

îl sprijineau; şi, nevrej, anse

îl sprijineau (şi,-n ev, rejanse!):

20. potir înde vertije verzi.

Încolo, ritul nupţial

al bine-legănatei cupe.

Albine, legănatei cupe

24. în coloritul nupţial,

în alb, ocoale suicide

îi mai dădeau; scriind în 8,

îi mai dădeau… Scriind, înnopt

28. în alb: O, coale suicide,

ce lujer ar avea s-o ţie,

povară grea,-n ev, roza mov?

Povară grea, nevroza mov

32. ce, lu’ Gérard, avea soţie

a-i fi,-ntr-acest ev… Ei, lan tern

de roze-n alb, evacuă strada

de roze-nalbe: vacuă, strada

36. a-i fi,-ntr-aceste, – Vieille Lanterne!

(11-14 septembrie 2001)

 

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro