TABLETA DE VINERI – Cornel MĂRCULESCU – Casa Fussea – Pârvulescu

Casa Pârvulescu este una dintre cele mai impozante clădiri ale orașului Târgoviște, ridicată la începutul secolului al XX lea, pe vechile bolți ale unei case mai vechi din secolul al XVIII-lea ce aparținuse unei familii de boieri localnici Fussea. Se cuvine să precizăm, faptul că, despre familia Fussea în Cetatea de Scaun, se cunoaște faptul că era înrudită cu scriitorii Grigore Alexandrescu, Smaranda Gheorghiu și Ioan Alexandru Brătescu Voinești. În plus, se știe că, în anul 1831, a găzduit pe Mihalache Drăghiceanu, primul profesor al Școlii Naționale din Târgoviște, care și-a adus contribuția la înfiinţarea Școlilor Naţionale din judeţele Romanaţi şi Dâmboviţa, între anii 1832 şi 1861. Pentru o mai bună documentare a evenimentelor și descendenților familiei Fussea-Drăghiceanu, aflăm, astfel, că Mihail (Mihalache) Drăghiceanu, „un idealist oltean, de pe mumă bucureştean, unde avea întinse proprietăţi pe strada Smârdan”, fusese unul dintre elevii lui Gheorghe Lazăr şi că după plecarea acestuia din Ţara Românească în 1821, fiind bolnav de astm, se retrăsese într-un oraş de munte, în Târgovişte, unde, „din proprie iniţiativă, deschise o şcoală particulară” care a avut mare succes, motiv pentru care târgoviştenii îl vor solicita cu stăruinţă cu prilejul înfiinţării scolii naţionale din oraş.

 

După un an petrecut la școala din Caracal, Mihalache Drăghiceanu reuşeşte să revină, ca profesor de clasa a III-a, la Târgovişte, la „şcoala începătoare”, deschiderea oficială având loc la 13 iulie 1833. Tot la Târgovişte, are loc căsătoria lui Mihalache Drăghiceanu cu Elisabeta, fiica lui Nicolae Fussea şi a Mariei, născută Lăzureanu. Totuși, având ca loc de obârşie chiar oraşul Târgovişte, Fuseştii au făcut avere din comerţ, fiind cupeți. Sora lui Nicolae Fussea, Maria, a fost mama poetului Grigore Alexandrescu  (1810 – 1885), și, în același timp, familia Lăzureanu era o familie dâmboviţeană importantă, cu moşia de baștină în satul Lazuri (comuna Comişani).

Familia Fussea, atestată documentar încă din vremea lui Constantin Brîncoveanu, se va manifesta activ, în planul vieţii publice dâmboviţene în secolul al XVIII-lea şi pe tot cuprinsul secolului al XIX-lea. Protectori generoşi sau chiar ctitori din temelie ai mai multor lăcaşuri de cult din Târgovişte (biserica Sf. Nifon şi biserica Sf. Vineri din incinta Curţii Domneşti) şi din judeţul Dâmboviţa (schitul Fussea din localitatea Vulcana, bisericile din Brăneşti, Bezdead, Pietroşiţa şi Viforâta), boierii Fussea au ocupat şi funcţii politice şi administrative. Un frate al Elisabetei, Cristache Fussea (1820-1890), a fost deputat în Divanul Ad-hoc de la 1857, iar un alt frate, Constantin Fussea (1828-1912), fost Prefect (1867-1869, 1878) şi Preşedinte al Consiliului General al Judeţului Dâmboviţa în perioada 1906-1911. În anul 1878,  în timpul mandatului lui Constantin Fussea, are loc captarea celor 14 izvoare cu apă termală de la Pucioasa, o contribuţie însemnată având nepotul său, geologul Matei Drăghiceanu. De altfel, casa în care a locuit Mihalache Drăghiceanu, locuinţă pe care acesta sau socrul său o cumpăraseră de la clucerul Răducanu Cornescu, va fi mai apoi casa cumnatului său, Constantin Fussea. Imobilul, păstrat şi azi, deşi sub o formă mult modificată la începutul secolul XX, aflat pe lista monumentelor istorice, va fi donat de către proprietar Prefecturii Dâmboviţa, în anul 1912, în scopul organizării primului muzeu al judeţului.

Casa Fussea – Pârvulescu a fost modificată în 1920 în stil neromânesc, cu viziune romantică, stâlpii de lemn nedecorați ai foișoarelor fiind înlocuiți cu coloane de zid, iar grinda cu arce, foișoarele au fost supraînălțate , iar scara ascunsă în pridvor a fost mascată în fațadă.

În perioada interbelică, în această casă a locuit familia avocatului Gogu Pârvulescu a cărui soție se trăgea din familia Fussea. Gogu Pârvulescu (1915-2003), era cunoscut nu numai ca avocat, ci și ca una din personalitățile de frunte ale orașului, mai ales ca primar în timpul guvernării liberale. Era un om scund, cu o mustăcioară căruntă bine tunsă și care se plimba adesea prin centrul orașului cu un veșnic trabuc din foi în colțul gurii, în timp ce soția acestuia nu-și arăta deloc descendența dintr-o familie boierească, având chiar un obicei ciudat de a pleca în vizite în fiecare zi la orele 15.00 purtând în permanență sub braț o umbreluță.
 

 

Familia Pârvulescu a avut trei fete și un băiat, fetele căsătorindu-se toate cu ofițeri de Cavalerie, așa cum era moda în perioada interbelică. Soțul uneia dintre ele, Georgeta (1913-1982), a fost celebrul maior Toma Tudoran (1903-1975), foarte cunoscut la vremea aceea ca fiind unul dintre așii concursurilor hipice naționale desfășurate uneori chiar pe hipodromul din Târgoviște, dar și al celor internaționale alături de echipa de aur a hipismului românesc din care mai făceau parte Henri Rang, Felix Țopescu, Constantin Apostol și Constantin Zahei.

În ceea ce privește băiatul familiei Pârvulescu, Eugen (Genu) acesta a trecut în adolescență printr-o situație foarte dramatică. Într-o zi din anul 1930, în curtea casei Pârvulescu se plimba Pica, fata cea mică a familiei, alături de colega ei de liceu care era fata unui profesor cunoscut în acea perioadă cu pseudonimul de Radu Cosmin. La un moment dat, a ieșit afară și Genu Pârvulescu, care vrând să facă o glumă fetelor, a ieșit cu o armă de vânătoare, spunându-le acestora că le împușcă. Neștiind că arma era încărcată, Genu a apăsat pe trăgaci și…din nefericire a ucis-o pe loc pe fata lui Radu Cosmin. Tragedia a fost groaznică pentru ambele familii, însă, până la urmă, tatăl lui Genu, a reușit prin relațiile pe care le avea și cu înțelegerea tatălui victimei, să închidă cazul, care ar fi trebuit să aibă un caracter penal, fără urmări pentru cel care involuntar săvârșise totusi o crimă, și care ulterior, avea să devină… jurist!

În final, se cuvine să facem o precizare reparatorie: așa cum reiese din Lista Monumentelor Istorice din județul Dâmbovița pe anul 2015, publicată de Ministerul Culturii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis /15.02.2016, la poziția nr. 553, înregistrată cu indicatorul DB-II-m-A-17248, figurează Casa Fussea-Pârvulescu, și nu Casa Alecu Alexandrescu, așa cum este afișat eronat printr-un banner în fața imobilului situat pe Calea Domnească la nr. 208.


Valeriana

Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro