Pentru majoritatea rușilor, parada de 9 mai are o puternică încărcătură istorică, emoțională și politică, semnificând victoria URSS în Al Doilea Război Mondial. A devenit parte a identității naționale, devenind un simbol major al patriotismului rus. În paralel, Parada de 9 mai conține și un mesaj politic și militare prin ampla demonstrație de armament și tehnică de luptă incluse în defilare.
Pentru prima dată în istoria acestui eveniment, organizarea ediției din 2026 a stat sub semnul fricii și incertitudinii. În săptămânile ce au precedat-o, capitala fusese lovită de dronele ucrainene, creând perturbări ale traficului aerian. În luna aprilie 2026, Ucraina reușise două lovituri spectaculoase, utilizând dronele la distanțe considerate de neatins. Fabrica de explozibili Imeni Morozova din regiunea Leningrad a fost lovită, urmată, la câteva zile de clădiri din orașele Yekaterinburg și Celiabinsk în Urali (la 1800 km de Ucraina!). Atacurile au venit în replică la un puternic bombardament rusesc, executat cu o noapte înainte asupra mai multor centre urbane (Dnipro, Cernihiv, Harkov, Odessa) și care au provocat decesul mai multor persoane, inclusiv copii.
Cu o zi înainte, într-un trolling istoric, președintele Zelenky a emis un decret prin care „permitea ținerea paradei în orașul Moscova din data de 9 mai 2026”, invocând „numeroasele solicitări și scopurile umanitare subliniate în timpul negocierilor cu partea americană”.
Parada s-a desfășurat într-o atmosferă de tensiune și teamă. Plase antidronă au fost instalate în Piața Roșie și numeroase sisteme de apărare antiaeriană au fost aduse la Moscova din întreaga federație. Tribunele au fost amplasate astfel încât, în cazul unei situații de urgență, oficialitățile să se poată adăposti în mausoleul Lenin. Comunicațiile și internetul au fost restricționate. În plus, evenimentul a fost transmis în direct cu o întârziere de câteva minute pentru gestionarea situațiilor imprevizibile.
Conform oficialilor, formatul evenimentului a fost schimbat din cauza „situației operaționale actuale” și a „nevoii de tancuri pe front”. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, parada nu a inclus tancuri, rachete sau alte echipamente grele și nici tradiționalul survol al avioanelor militare moderne. În schimb au defilat soldați din Coreea de Nord, prezentați drept „eliberatori ai regiunii Kursk” – opțiune cel puțin bizară pentru „a doua armată a lumii”. Au participat și câțiva șefi de stat, din Belarus, Laos, Malaiezia, Kazahstan și Uzbekistan. Față de edițiile anterioare, multe state au evitat asocierea cu evenimentul.
Parada din 2026 a durat doar 45 de minute, fiind ce a mai scurtă și mai „săracă” din istoria acestui eveniment. După defilare, președintele Putin, a cărui crispare a fost surprinsă de ziariști în mai multe cadre, a părăsit în grabă Piața Roșie, înconjurat de agenții de securitate. Până în acest an, evenimentul era o demonstrație a puterii ruse. În 2026, formatul redus și măsurile extreme de securitate au transmis vulnerabilitate și teamă.
Presa independentă rusă (publicațiile Mediazona și Meduza) au furnizat la începutul lunii mai o analiză privitoare la pierderile suferite de armata rusă în intervalul 2022-2025. Pentru prima dată au fost folosite o serie de documente birocratice (registre de moșteniri, certificate de deces, declarațiile legale ale disparițiilor, hotărâri judecătorești). Cifrele furnizate arată că peste 352 000 de bărbați (217 000 identificați nominal) cu vârste între 18 și 59 de ani au murit de la începutul invaziei. Dintre aceștia, 9% au fost mobilizați forțat, iar 11% proveneau dintre deținuți.
Într-o reînviere a fantomelor trecutului sovietic, în aprilie autoritățile ruse au lansat un val de percheziții și arestări. Una dintre cele mai mari edituri din Rusia s-a trezit cu birouri percheziționate și angajați arestați pe motiv de propagandă LGBTQ. Guvernul a restricționat de luni bune accesul la internet și a interzis Facebook și Instagram, încercând să impună propriile aplicații. În schimb, Academia FSB a Serviciilor de Informații (unde a absolvit și Vladimir Putin) a fost recent redenumită în onoarea lui Felix Dzerjinski – temutul fondator al poliției secrete sovietice și artizanul „terorii roșii” bolșevice.
Nici faptul că administrația Trump demontează treptat ordinea internațională condusă de SUA – ordine criticată vehement, timp de decenii de Putin – nu favorizează Rusia. În locul vechii ordini se naște o lume multipolară, în care, contrar gândirii președintelui rus, Rusia nu este un pol de putere. Resursele enorme, puterea nucleară și vastitatea teritoriului nu au putut împiedica declinul economic. Economia Rusiei nu este nici măcar un sfert din cea a rivalelor SUA și China, iar Federația efectiv nu mai există în cursa pentru supremație în domenii de vârf ca inteligența artificială, biotehnologie sau quantum computing. După începerea invaziei în Ucraina, China a devenit principalul partener comercial al Rusiei. Puterea de la Beijing a investit însă prea puțin în economia marelui vecin și este foarte departe de a atinge nivelul capitalului vestic retras după invazie.
Războiul din Ucraina a adâncit declinul economic și demografic și a slăbit considerabil prestigiul ei militar și internațional. Partenerii de încredere din Venezuela și Siria au fost îndepărtați prin acțiunile SUA, iar Iranul a primit un minim ajutor în conflictul cu americanii și israelienii. Tot mai multe state ex-sovietice au întors spatele Rusiei, întărindu-și relațiile cu SUA și Europa. Acțiunile Rusiei și ale noii administrații americane au născut însă un nou pol de putere, cu o economie extrem de puternică și care, recent, a început să se înarmeze. Mai mult, a demonstrat recent că este capabil să susțină aproape singur efortul de război al Ucrainei, că acționează unit contra oricăror amenințări la adresa securității proprii și că este intransigent în relațiile cu Rusia. Este, evident, vorba despre Europa.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
