TABLETA DE DUMINICĂ: COSTINEL STANILĂ -Imaginarul ca alternativă a realității

Distribuie:

 

 

Realitatea cotidiană se transformă pe zi ce trece într-un teatru absurd. Deraiați de pe șinele principiilor, credinței și – hai să-l amintim și pe el, căci zace prăfuit prin cine știe ce cotlon și doar niște nostalgici pleșuvi și-l mai amintesc – bunului simț, ne zbatem haotic într-o mișcare continuu apolară. Acul propriei busole, care cândva stătea țapăn proțăpit către nord, acum se zbate aleatoriu între toate punctele cardinale în căutarea disperată a unei poteci, unui drum, unui… ceva.   

Însă nici ceva-ul nu mai e doar un ceva, căci coada ochiului surprinde un alt-ceva pe care eul nostru îl consideră mai ceva decât ceva, iar busola noastră începe din nou să o ia razna. Viteza, consumerismul, promiscuitatea… Luate individual, dar mai ales împreună, sunt ingredientele suficiente pentru a declanșa deteriorarea poate ireversibilă a conștientului și conștiinței individuale. 

În absența conștiinței suntem precum puful păpădiei purtat de vânt, fără nici o țintă, fără nici un orizont, fără nici un scop, iar orice interferență a curenților calzi sau reci ne va arunca într-o parte sau alta fără a putea avea vreun aport în alegerea destinației. Încercăm să ne agățăm cu disperare de orice element teluric care ne poate oferi măcar senzația unei relative stabilități. Este doar relativă, căci, neavând noi înșine niște rădăcini bine înfipte în pământ, vom fi doar un element al unei codependențe în care, iarăși, avem un aport cel putin discutabil.

Obosiți de zădărnicia propriei zbateri, propriei limite, ajungem să cădem în propria dizgrație, iar singurul colac de salvare de care ne mai putem agăța în disperare de cauză este imaginația. Avem nevoie de ea pentru a ne aminti de noi, pentru a rămâne integri, pentru a ne mai da un ragaz, un moment de respiro. Undeva, cumva, între ego și alter-ego a apărut o fisură pe care avem nevoie să o reparam cât mai repede pentru a putea merge – frumos – mai departe.

Uneori, imaginația poate fi singura alternativă a realității. Privim în gol ca-ntr-un moment de contemplație și un deja-vu ne fulgeră prin fața ochilor: am mai fost acolo, am mai făcut asta…ce s-a-ntamplat – atunci? Aceeași imaginație ne-a ajutat cândva să creăm ceva: o realitate – oare se va mai repeta și acum? Oare vom mai putea sa creăm din nou o realitate după imaginația noastră? Sau și acea realitate era doar imaginație? 

Unde suntem? Ce este real și ce este imaginar? Este realitatea oglinda imaginarului? Sau suntem atât de adânciți în imaginar încât realitatea se constituie doar ca niște momente de coșmar din care încercăm să fugim cât mai repede înapoi în imaginar? Ce verigă ne lipsește astfel încât să reușim să punem semnul echivalenței între cele două? 

Or fi acestea întrebări pertinente ori semne incipiente ale unor simptome specifice unor persoane instituționalizabile? Sau mai bine să nu intrebăm?

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro