Săptămâna Luminată: Obiceiuri şi tradiţii din bătrâni!

Săptămâna care urmează duminicii de Paşti este cunoscută drept Săptămâna Luminată sau Săptămâna Alba. Se spune că acum cerul este deschis, iar cine moare în această săptămâna merge fericit la Dumnezeu. Fiecare zi are o semnificaţie diferită, iar din bătrâni se practică numeroase obiceiuri.

Ieri, în Lunea Albă, pe unele locuri s-a udat cu apă; aceasta e ziua tuturor sfinţilor. Dintre obiceiurile din această zi: umblarea cu pasca la rudele cele mai apropiate, pentru a vesti Învierea Mântuitorului. Merg mai întâi fiii la părinţi, nepoţii la moşi şi finii la naşi. Se ia de obicei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, o ocă de vin. Cine moare în această zi merge în Rai nejudecat.

Marţea albă sau Marţea Dracului este ziua în care nu se lucrează fiind cunoscute interdicţii de muncă pentru sănătatea oamenilor  şi animalelor. Din bătrâni, marţile după Paşti se ţin pentru ca să nu fie trăsniţi. Nu lucrează nici oamenii la câmp, nici femeile în casă. O femeie, care a cârpit în această zi, ducându-se la câmp la secerat şi fiind îmbrăcată cu cămaşa aceea, s-a întâmplat o furtună cu trăsnete şi tunete. Femeia, împreună cu copiii, a stat la adăpostul căruţei, şi tunetele şi fulgerele erau numai împrejurul lor. Atunci femeia, reamintindu-şi că este îmbrăcată cu cămaşa cârpită marţi după Paşti, a scos-o după ea şi a alergat de a aruncat-o pe o claie de grâu. Imediat ce a lăsat-o din mână, cămaşa a fost trăsnită. Se spune că o femeie a prăşit la porumb cu copiii ei în această zi. Aceşti porumbi prăşiţi în această zi s-au făcut foarte buni. La nimeni nu se făcuseră aşa. Tocmai când le era dragul mai mare a bătut piatra aşa de tare, încât i-a făcut praf. Piatra a sfărâmat numai porumbii prăşiţi în acea zi.

Miercuri sau ziua numită Nunta Şoarecilor are ca obicei cunoscut paparuda. Tineretul merge la pădure după flori şi buciumei (beţe de alun). Fiecare trebuie să aducă acasă nouă buciumei uscaţi.

Joile după Paşti se mai numesc şi Joi Domneşti. Joile după Paşti sunt ţinute pentru boli. Se dă de pomană peşte.  Femeile fac pomeni la cimitire, cu colaci, băutură, vase şi haine noi, precum şi ouă roşii aruncate peste mormânt.

Vinerea scumpă sau Izvorul Tămăduirii spre deosebire de Vinerea Paştelui, marcată negativ de conjuctura morţii Mântuitorului (Vinerea Patimilor), această vineri este nu o sursă de moarte ci una de viaţă. Toate apele sunt sfinţite; cine bea apă şi se spală în această zi pe părţile bolnave ale corpului, se însănătoşeşte. Izvorul Tămăduirii a fost locul care, binecuvântat de Domnul Iisus, a vindecat pe mulţi bolnavi.

În sâmbăta Tomei se dă de pomană pască, ouă roşii, o lumânare, iar în Duminica Tomei are loc pomenirea morţilor – pentru cei înecaţi. În această zi se aprinde o lumânărică şi se pune la pământ, şi toate sufletele se strâng împrejur.

Sursa: www.sfintele-pasti.com


Valeriana

Gurmand + Raiman
Daca ti-a placut acest articol il poti distribui:

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro