PARADIGME DIN POST-IZOLARE – Robert MARIN – Acceleraționism (3); o aparentă problemă de matematică

Am spus săptămînile trecute că acceleraționiștii sunt convinși că viitorul este anulat, că instituțiile modernității sunt iremediabil blocate, că modelul cultural contemporan este degenerativ. Soluția, în opinia multora dintre ei, este supunerea tuturor acestor componente ale vieții de astăzi unei forțe centrifuge extreme care să separe substanța progresului de balastul inerțiilor istorice. Un astfel de proces trebuie înțeles în mod diferit de cataclismele trecutului ce au schimbat prin decimare destinul umanității, teoreticienii acestei mișcări vorbesc de un experiment social la care subiecții participă benevol, pe bază de motivație directă. Dar de unde poate fi recoltată energia necesară unei acțiuni atît de radicale, coordonată la scară planetară?  

Filosoful suedez Nick Bostrom este profesor la Oxford University unde, printre altele, conduce un ambițios centru de cercetare intitulat „Future of Humanity Institute”. Chiar dacă Bostrom nu este un acceleraționist cu „legitimație”, studiile sale despre amenințările existențiale la adresa umanității, fac obiectul de interes al tuturor celor ce se uită peste gardul zilei de mîine. Astfel de exerciții speculative par a fi neinteligibile pentru nostalgici, neinteresante pentru sceptici dar promițătoare pentru tehno-optimiști.

În studiul a ceea ce se poate numi super-inteligență, una dintre direcțiile de cercetare abordate de Bostrom și colegii lui a fost cea a căilor biologice prin care se poate ajunge la o astfel de poziție. Spre deosebire de acele caracteristici fizice ce sunt determinate de o singură genă, competențele cognitive sunt un fenomen poligenic ce rezultă din contribuția a sute, poate mii, de gene. Astăzi costurile de realizare a profilului genetic au scăzut suficient cît să se poată realiza programe de alcătuire și urmărire a milioane de profiluri genetice, cu speranța că după procesarea datelor se vor putea descrie, la nivel genetic, caracteristicile inteligenței. Una dintre aplicațiile descifrării acestui profil ar putea fi în aria reproducerii in vitro,  unde specialiștii vor ști ce semne genetice să caute în selecția embrionară pentru producerea urmașului cu cel mai ridicat potențial de inteligență. 

În situația în care profilul genetic al inteligenței va fi descris, Nick Bostrom și colegul său Carl Shulman au făcut calculele probabilistice necesare pentru a vedea ce cîștiguri în capacitate cognitivă, la nivel de puncte IQ, se pot face printr-o selecție a embrionilor produși in vitro, pentru viitori părinți ce utilizează această formă de inseminare. Au rezultat următoarele variante:  alegînd 1 embrion din 2 garantezi părinților un salt mediu de 4,2 puncte IQ, la 1 din 10 avem un salt de 11,5 puncte IQ , la 1 din 100 avem 18,8 puncte IQ , la 1 din 1000 avem 24,3 puncte IQ. 

În prezent, pentru reproducerea in vitro se realizează, din gameți recoltați de la părinți, 6-10 embrioni din care se atașează mamei un număr stabilit de medic și de părinți, cu scopul final ca cel puțin unul să se transforme într-o sarcină viabilă. Pe embrionii in vitro deja se practică scanări pentru dereglări monogenice, iar în viitor tehnologia CRISPR ar putea folosi editarea genetică pentru scăderea riscului unor boli (sau alegerea culorii ochilor). Dar, în momentul în care va fi decriptat modul în care structura genetică este corelată cu inteligența, credeți că viitori părinți se vor putea abține din a solicita de pe „raft” produsul care le garantează un salt de 18 puncte IQ în inteligența copilului lor, chiar dacă acest produs va fi de 10 de ori mai scump (și probabil ceva mai disconfortabil) decît varianta standard? Cei ce își vor permite cu siguranță vor fi tentați, ba chiar pentru mulți ar fi o motivație să opteze pentru acest mod controlat de reproducere în loc să își încerce norocul în imprevizibila loterie genetică naturală.

Se anunță însă posibilități chiar mai spectaculoase decît cele din Gataca. Există în acest sens o tehnologie genetică și mai interesantă, deocamdată funcțională pe șoareci, care ar putea deveni accesibilă la nivel genetic uman în 10-30 ani (așa sunt marjele în astfel de ramuri științifice) numită IVG (in vitro gametogenesis). IVG poate genera dintr-un set de celule ale unui singur individ, gameți viabili pentru reproducere, ce prin combinare vor genera un urmaș al primului individ cu același bagaj genetic dar într-o altă configurație. Acest lucru va permite prin operare la nivel celular, într-un timp scurt, ajustări, ce teoretic s-ar fi putut face în trecut pe parcursul multor generații de împerechere controlată. Imaginați-vă, făcînd abstracție de implicațiile etice, un amplu proiect eugenic de încrucișări umane programate, ce ar antrena zeci de subiecți, pe sute de ani, condensat acum la cîteva săptămîni în laborator, pe material organic primar. 

Bostrom a făcut calculele și pentru acest scenariu. La selectarea succesivă pe criterii de inteligență a celui mai promițător embrion din 10 pe parcursul a 5 generații, se estimează un salt de 65 puncte IQ, același proces repetat pe parcursul a 10 generații aduce un salt de 130 puncte IQ. În acest fel se poate obține în laborator un embrion in vitro al cărui fenotip, la nivel de inteligență, nu a fost încă întîlnit în rasa umană. Încercați să priviți noțiunea de „avantaj competitiv”, atît de fundamentală distribuției resurselor în societatea contemporană, într-o lume în care cele de mai sus devin posibile.

Desigur astfel de previziuni pot fi ușor clasate sub specia speculației și ca urmare demise cu slabe motive de îngrijorare. Dar cel puțin la nivel de definire a termenilor, trebuie să înțelegem că atunci cînd post-umaniștii anticipează momentul în care „ne vom întîlni cu singularitatea tehnologică”, aceștia nu se referă la un „noi” care să ne includă pe toți, mai mult, cei care vor ajunge să fie în preajma unui astfel de eveniment vor reprezenta un gen de om probabil de nerecunoscut pentru unii ca „noi”. O astfel de problemă, din nefericire, nici nu „ne” privește.

    Mai multe despre super inteligență din perspectiva lui Nick Bostrom puteți vedea aici: https://www.youtube.com/watch?v=pywF6ZzsghI&t=2498s&pbjreload=101Mai multe despre tehnologia IVC puteți citi aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5033438/

ROBERT  MARIN este absolvent de Arhitectură și de… „Carabellă” târgovișteană.

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro