Am orbit. Am orbit sau am uitat să mai privesc, să mai admir fericirea și durerea ce mă înconjoară. Oarecum, am învățat să mă uit doar la vârfurile pantofilor atunci când merg și la foile îndoite de o pastă demodată atunci când sunt acasă… Acasă: aici am renunțat de mult timp să mai observ cum înmugurește copacul ce-mi străjuie fereastra și aici, acasă, am uitat când a venit primăvara…
Mergând astăzi spre casă, am ridicat capul pentru o clipă, doar o clipă, în care am văzut cu vinovăție cum flori albe umpleau crenguțe firave, pline de dragoste și tristețe maternă. Imaginea m-a izbit ca un… ca un… A fost dur… A durut să realizez că am trecut zi de zi pe lângă el fără măcar să-i observ existența, apoi crengile, mugurii și florile. Am început să plâng. Un domn amabil m-a întrebat dacă sunt bine; nu, nu eram! Am grăbit pasul spre casă și, respirând greu, m-am încuiat în cameră și am deschis ferestrele larg. Afară bătea vântul – bătea puternic. Copacul meu, îndoit de vreme, mi-a arătat cu reproș… mugurii. Lacrimile au pornit iarăși a curge cu regret, cuprinse de o bruscă slăbiciune – unde fusesem?
Am inceput a mă întreba cu voce tare dacă îmi mai aminteam de acele vremuri dulci. Dar care vremuri? Acel timp când, zi de zi, veneam de la școală și, scriind, priveam cum țipau biete crenguțe de lemn deschis de durerea nașterii – nașterii unei noi generații, unui nou peisaj de care știm doar să vorbim stângaci cu vorbe împrumutate. Unde s-au dus minutele în care priveam apusul filtrat printre umbrele înalte, materiale? Unde și când au plecat acele secunde pline de farmec în care simțeam că puteam mărturisi totul acelei semințe ieșite din lut?
Unde și când?
Știam exact ce se întâmplă cu acele frunzișoare în fiecare zi și am umplut un caiet întreg numai scriind despre ele! Dar unde am dispărut? Nu mai știu când verdele a devenit portocaliu și nici când iarna a furat culoarea cu totul!
Acum, iată-mă la fel de neștiutoare, la fel de nepăsătoare de mugurii atât de puri, de noi – atât de fericiți că există; sunt atât de mult ceea ce eu nu sunt! Eu, singura „inspirată” fără inspirație – acea inspirație, pe care m-am obișnuit s-o uit vederii! Iar pentru astă cameră goală, cu aerul curgând prin perdelele fluturânde, cu zeci de caiete scrise și alte pictate tablouri – pentru această bucată dintr-un artist pierdut, supravegheată de același arbore înalt – pentru un atelier melancolic rămas fără melancolicul ce-i dădea farmec… vina asupra mea să fie!
DARIA STEMATE e o fată frumoasă și delicată, stă în prima bancă, e în clasa a X-a, la CARABELLA…
Citeşte şi
ROMAN FOILETON – Ionuț CRISTACHE; Calendarul cu patimi ( ediția a doua ), episodul doi…
CULTURA ONLINE – Daniel TACHE; Teoria conspirației, Rusia și cutia Pandorei…
ÎN LOC DE CRONICĂ TEATRALĂ – Ionuț CRISTACHE; Iarăși furioasele…
LECȚIA DE ZBOR – Ioana PIOARU; Wes, maestrul cofetar…
PLIMBĂRI BUCUREȘTENE – Cătălina CRISTACHE; Călătorii, experiențe…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE – Mihaela MARIN; De ce nu merg lucrurile bine în România…
REFLECȚII MINORE – Alexandru IACOB; Două poeme…
SOVIANYSME – Octavian SOVIANY; Am fost un copil reușit? ( 4) …
CONEXIUNI – Ștefan POPESCU; Fragmentarium…
COSMOSUL DIN NOI – Ioan N. RADU; Oamenii de ieri ai Târgoviștei…
STRATEGII DE DISTANȚARE – Petre STOICA; „Școala altfel” sau în nici un fel?…
CULTURĂ ȘI ISTORIE – Radu STATE; Unde mai mergem astă seară, la Târgoviște…
ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI – Constantin VAENI; A murit Stalin…
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI – Teodor Constantin BÂRSAN; Abolirea bunului simț…
TERAPII ÎNGÂNDURATE – Ioan VIȘTEA; Despre Ucraina, cu resemnare. Trei scenarii, oricum, pierzătoare…
CUȚITUL CU tEIȘ – Gabriel ENACHE; Reportaj literar…
DEPOZIT ELECTRONIC – Ovidiu IVANCU; Despre profesorul de ieri și de azi…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI – Mariana OPREA STATE; De-a valma…
ÎNSEMNĂRI MORALE – Gabriela MARIN; Timpul care ni s-a dat…
LA BORTA RECE – Radu PĂRPĂUȚĂ; Deliciile materiei…
SUBSTITURI, confesiuni americane, episodul 7 – Dana NEACȘU…
JI-PISME DE SÂMBĂTĂ – Puiu JIPA; Zece altfel de poeme…
MELANCOLII – Constanța POPESCU; Două poeme…
RAFTUL CU POEME – Ioan VIȘTEA; Unii și alții…
JUNIOR DE WORCESTER – Bogdan Mihai VLĂDUCĂ; Manifest pentru România…
JUNIORI DE CARABELLA – Marius Alexandru DINCĂ; Despre ziua în care vrei să pleci departe, dar stai…
CORESPONDENȚE SUBIECTIVE – Erica OPREA; Arta nu e o meserie…
Facebook
WhatsApp
TikTok
