Anumite lucruri din copilărie nu le poți uita niciodată… În martie 1955 , încă nu împlinisem 11 ani, eram elev în a V -a elementară la o școală cu internat. Eram, bineînțeles, pionier și pentru faptul că eram destul de bun la învățătură, nu chiuleam, n-am fost prins furând pâine de la cantină la masa de prânz și nici fugind din internat (deși o făceam deseori, aveam eu „cărările” mele, fiind de mic pasionat de sport și visător să ajung… zburător la trapez, la Marele circ „Krateil” din București, la celebrul circ amplasat într-un impunător Cort din centru, pe locul în care se află azi Teatrul Național, vis-a-vis de Universitate) am fost selecționat să fac „de gardă” la unul dintre marile tablouri ale lui Stalin, amplasate in București. Stalin, „părintele popoarelor, prietenul copiilor”… „Tata Stalin”, după cum eram învățați să-i zicem…
Tabloul la care am fost duși încolonați noi cei „aleși”- numai băieți, numai pionieri – era amplasat pe o peluză mare de iarbă, de lângă Biserica Colțea, lateral, vis-a-vis de actualul Muzeu al Orașului București – dacă nu mă înșel, palatul Șuțu. Era un tablou imens, înfățișându-l pe Stalin cu privirea ațintită spre… „viitor”, având o diagonală neagră la unul din colțurile de sus, tablou pe lângă care noi, pionierii aduși să faceam de gardă, în schimburi de câte doi, cu nodurile la cravatele de pionier înfășurate cu o bandă neagră ripsată, încremeniți în salutul „voios” de pionier – care numai „voios” nu putea fi -, cu mâna înălțată diagonal în sus și cu palma și degetele drepte, lipite perfect paralel, eram ca niște gângănii îndoliate…
Prin fața tabloului cu portretul MARELUI DISPĂRUT, treceau tăcuți, reculeși în intimitatea „durerii” lor, sute și sute de oameni – bărbați, femei, tineri, bătrâni… majoritatea cu ochii în lacrimi. Asemenea „ritualuri” s-au desfășurat în mai multe locuri din București, dar și în toate orașele țării. Așa a fost, și îmi amintesc de parcă a fost ieri… Îmi amintesc, pentru că peste drum, opus bisericii Colțea, se înălța impunător Marele Cort al Circului „Krateil” unde, în aceeași zi, tocmai în intervalul de timp în care noi, pionierii aduși a trebuit să asigurăm „garda” la tablou în mai multe schimburi, prin „rotație”, interval în care a trebuit, deci, să fac și eu mai multe „gărzi” la tabloul lui Stalin, eu ar fi trebuit să fiu prezent la o „vizionare” în cadrul circului, la care să dau niște probe definitive, de aptitudini, vizionare pentru care fusesem pre-selecționat cu două săptămâni în urmă și, cine știe, aș fi putut fi ales să fac parte dintr-un grup de copii care urmau să fie pregătiți, antrenați, școliți să devină viitori acrobați, și poate chiar … zburători la trapez – visul copilăriei mele! N-a fost să fie! Iată de ce spun că anumite lucruri din copilărie nu pot fi uitate niciodată… Poate că sunt, azi, puțin patetic, dar uite că, la nici 11 ani, „onorat” fiind, în calitate de pionier, pus să-i aduc și eu un ultim omagiu „marelui Stalin”, timp de câteva ore, în schimburi repetate, de ni se uscaseră tuturor gurile de sete, am ratat o ocazie, o șansă probabil: să ajung – poate – acrobat sau poate chiar… zburător la trapez! A fost, a trecut…
CONSTANTIN VAENI este un mare regizor al cinematografiei naționale, un poet al secvențelor și un maestru al dialogului interior, așa cum s-a scris, un drumeț în calea lupilor de ieri și de azi…
Citeşte şi
ROMAN FOILETON – Ionuț CRISTACHE; Calendarul cu patimi ( ediția a doua ), episodul doi…
CULTURA ONLINE – Daniel TACHE; Teoria conspirației, Rusia și cutia Pandorei…
ÎN LOC DE CRONICĂ TEATRALĂ – Ionuț CRISTACHE; Iarăși furioasele…
LECȚIA DE ZBOR – Ioana PIOARU; Wes, maestrul cofetar…
PLIMBĂRI BUCUREȘTENE – Cătălina CRISTACHE; Călătorii, experiențe…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE – Mihaela MARIN; De ce nu merg lucrurile bine în România…
REFLECȚII MINORE – Alexandru IACOB; Două poeme…
SOVIANYSME – Octavian SOVIANY; Am fost un copil reușit? ( 4) …
CONEXIUNI – Ștefan POPESCU; Fragmentarium…
COSMOSUL DIN NOI – Ioan N. RADU; Oamenii de ieri ai Târgoviștei…
STRATEGII DE DISTANȚARE – Petre STOICA; „Școala altfel” sau în nici un fel?…
CULTURĂ ȘI ISTORIE – Radu STATE; Unde mai mergem astă seară, la Târgoviște…
CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI – Teodor Constantin BÂRSAN; Abolirea bunului simț…
TERAPII ÎNGÂNDURATE – Ioan VIȘTEA; Despre Ucraina, cu resemnare. Trei scenarii, oricum, pierzătoare…
CUȚITUL CU tEIȘ – Gabriel ENACHE; Reportaj literar…
DEPOZIT ELECTRONIC – Ovidiu IVANCU; Despre profesorul de ieri și de azi…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI – Mariana OPREA STATE; De-a valma…
ÎNSEMNĂRI MORALE – Gabriela MARIN; Timpul care ni s-a dat…
LA BORTA RECE – Radu PĂRPĂUȚĂ; Deliciile materiei…
SUBSTITURI, confesiuni americane, episodul 7 – Dana NEACȘU…
JI-PISME DE SÂMBĂTĂ – Puiu JIPA; Zece altfel de poeme…
MELANCOLII – Constanța POPESCU; Două poeme…
RAFTUL CU POEME – Ioan VIȘTEA; Unii și alții…
JUNIOR DE WORCESTER – Bogdan Mihai VLĂDUCĂ; Manifest pentru România…
JUNIORI DE CARABELLA – Marius Alexandru DINCĂ; Despre ziua în care vrei să pleci departe, dar stai…
JUNIORI DE CARABELLA – Daria STEMATE; De primăvară…
CORESPONDENȚE SUBIECTIVE – Erica OPREA; Arta nu e o meserie…
Facebook
WhatsApp
TikTok
