DUMINICA DE POEZIE – Roxana CLOPOTARU

1.

 

Solfegiu

 

Se plimbă vântul palid și oftează

Că plouă cerul stins peste hotar,

Iar stâncile sărace lăcrimează

Că n-au Carpații să dea țării dar.

Mă strigă Dunărea din piept că-i fuge apa,

Și peștii-i dorm striviți de piruete…

Pianului din câmp îi tace clapa

La Do minorul sobru de egrete.

În Marea Neagră cântecu-i mai dulce

Că Sol majorul scoicii curge-lavă

Pe la urechea valului, să-l culce

Când apa îi e Soarelui enclavă.

Se plimbă stânca goală ca un prunc,

Dar chipul îi e vechi și plin de țară,

Când vântul mă tot roagă să-l arunc

Pe Do minor într-o cafea amară….

2.

Mai sus de teorii

-schițe în culori-

Mă ceartă Arhimede că nu i-am spus nimic

Despre cărarea verii ce iarăşi se usucă

Şi mă trimite-n toamnă cu normă de nălucă

Şi cu izvor în plete şi ceai într-un ibric.

Pitagora mă ceartă că nu ştiu teoreme

Şi tot ce-adun şi scad dă rezultatul „Doi”

Că tot împart luceferi şi enervări şi ploi

Pe când sfioşi călugări aruncă anateme.

Şi Galilei tot țipă de-mi zguduie sistemul

Că se învârte-n juru-i un zâmbet pal pictat

Ce nu concepe „Doiul” ca număr nepătat,

Ci ca pe-un dans de flăcări ce mistuie blestemul.

Iar Thales e nervos şi-mi strică geometria

Că are două laturi cusute delicat

Pe baza grea din gene de ochi alambicat

A simplului triunghi ce-şi cântă reveria.

Doar Einstein îmi zâmbește ca unei teorii…

E relativă spusa, privirea e şireată.

Cu primăveri absconse încerc să fac o plată

Spre câmpul plin de spice şi-arat de bucurii.

3.

Ținuturi spre zi-lumină

 

Să fim mai buni e o idee

Pe care toți o cred banală

Și au senzația că zmeie

Se înalță chiar și fără scară.

Ce uită oamenii de azi

E că pământul mori învârte

Și-așteaptă ușa să-i deschizi

Ca să te miruie pe frunte.

Fă-ți treaptă în fiece zi

Dintr-un cuvânt ereditar

Și schimbă tonurile gri

Cu verdele unui stejar.

 

Mai bun ești când urmezi o cale

Și când te-abați să ceri lumină

Sau când prăpastia din vale

Prietenă vrea să-ți devină.

Mai bun ești când nu te oprești

Din căutări spre absolut

Și-atunci când nici nu mai gândești

La binele ce l-ai făcut.

Răsplata pentru tot se-ntâmplă

Când scara urcă-n curcubeu

Și lumea se preface suplă

În fracu-i alb de corifeu.

4.

Vis adormit

Să crezi în zâne și-n povești,

În mere de-aur coapte,

Să crezi în porțile cerești

Și-ntr-o cafea cu lapte…

Să crezi în slujba unui nuc

Pitit pe după dealuri

Să crezi că și doar c-un papuc

Poți alerga balauri.

Să crezi în dimineți albastre

Și-n feți frumoși cu plete

Să crezi în fine capodastre

Și-n muzici desuete.

Să crezi în lume și-n destin

Și-n apa vie a serii,

Să crezi în robul celestin

Și-n gustul primăverii!

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro