ortooxacell kiss2022.gif Flax

DUMINICA DE POEZIE – Cristina Monica MOLDOVEANU

1.

de pe brațul meu drept alunecă năframa albă

ce o purtam la templul dintre chiparoși,

să nu mă ardă soarele,

acolo unde toți se așteaptă să fie acest templu, unde femeile spală rufe

în apa lină ce coboară din scocul morii, dintre iluzii și flori carmin.

eu și imaginea mea în oglindă

doar ochii mei se interpun între mine și taine pe care nu aș fi vrut să le cunosc,

mă temeam de trezirea rece a unei brute raționale

dincolo de sufletul meu, dar am greșit.

fără desen, culoarea împietrește, nu poate să zboare.

ochii sunt de ajuns ca să nu văd adevărul trist –

eu și lumea mea suntem una și aceeași persoană,

tot ce am gândit sau făurit și apoi am uitat încă respiră, nemuritor

ca Hristos cel răstignit, scăldat în frunze de iederă roșă,

cățărată pe crucea cercevelei ferestrei.

fiul meu, tatăl meu și eu –

cea care trăiește între trecut și viitor, între certitudine și vis.

pas cu pas mă lepăd de vechile religii, vechile leagăne ale pruncilor vii,

așez amprenta mea și las iubirea moștenire pentru arheologi și păduri înalte.

printre filele cărții doar vântul mai cuvântă pagini nescrise.

cred și azi că din grundul pictat de mine răsar înaltele flori ale deșertului,

ale grădinilor suspendate, ale ghețurilor veșnice.

 

2.

 

Zâna albastră

 

Şi ce mai fac? 

Nu am fraţi ori surori de lapte să mă întrebe. 

Dorm de boala singurătăţii. 

Dorm singură în patul meu ca un coşciug provizoriu 

fiindcă are tăblie de lemn bej – caramel. 

Dar nu e dulce deloc 

şi în visele mele unii tot mai cântă. 

Nu mă vizitează nimeni la ceai 

să îi ofer dulceaţă de nuci verzi 

în farfurioara de sticlă pentru dulceaţă, 

nimeni la cină 

să îi aşez tacâmurile elegant pe suportul special din serviciul de masă. 

Fiindcă eu mereu am ţinut la etichetă, 

la ordinea în care aşezi 

şi la ordinea în care te aşezi sau te ridici 

ca femeie ori ca bărbat. 

Toţi ne ridicăm într-un fel sau altul şi, vedeţi dvs., 

dacă stai jos eşti mult mai respectat. 

În fotoliu, nu în rigola comună. 

Mă înclin cu reverenţă doamnelor şi domnilor, 

ce mai faceţi dvs.? 

Eu nu am nici pe cine întreba, 

fiindcă pe nimeni nu interesează reverenţele mele.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media