DE DINCOLO DE STATUIA LIBERTĂȚII – Dana NEACȘU – Pentru anul nou, o nouă teorie culturală: Corporatism Subversiv

Che R. Applewhaite, student la Universitatea Harvard, a scris recent în „A Common Underground –  Redesenarea comunității la Harvard,” despre experiența sa ca student internațional in timpul pandemiei: https://harvardmagazine.com/2021/01/jhj-undergraduate-common-underground. A scris despre orele care l-au marcat. Ca student de anul întâi, își amintea cum a stat până noaptea târziu citind capitole din Black marxism al lui Cedric Robinson, captivat de analiza acestuia despre ceea ce lega cele două țări de origine ale sale – Trinidad și Tobago cu Marea Britanie – intimidat de profunzimea cunoștințelor colegilor săi de clasă, precum și a profesorilor. A scris cum a apărut dorința de a se angaja în activism. În spatele ușilor din Lamont, i s-au deschis birourile de la subsol și bucătăriile, unde vizita administratori și lucrători mecanici, precum fostul administrator al sălii de mese din Adams House, care a lucrat 40 de ani la Harvard. Așa a aflat cum lucrătorii de la universitate au ocupat Mass Hall în 2001 (în timpul demonstrațiilor Occupy Wall Street), împingând cea mai veche corporație din emisfera vestică să crească salariile pentru lucrătorii din sălile de mese (bucătari, ospătari, oamenii de curățenie și din administrație). Applewhaite scrie frumos: „Harta mea mentală a campusului s-a schimbat pe măsură ce distanța dintre Ed, ceilalți muncitori și mine s-a micșorat. De la kilometrii care ne separau spațiile de locuit, până la metrii care ne despărțeau când, unul în fața celuilalt, înconjuram Smith Center Plaza, strigând cu bucurie: „Muncitorii de la Harvard sunt atacați! Ce facem? Ne ridicăm, luptăm!” Aceste momente sporadice, intense și satisfăcătoare, mi-au dezvăluit Universitatea ca un loc de muncă – mie și celor care ne-am văzut și auzit. “ Applewhaite, când nu studiază sau nu demonstrează, lucrează ca ghid în Harvard Art Museum Applewhaite, Într-o zi, la muzeu, s-a trezit, odată, în fața binefăcătorului universității Harvard, Nicholas Boylston (al cărui nume îl poartă orașul Boston). Într-un portret din 1767, el sprijină o manșetă de satin supradimensionată pe două volume impunătoare. În fundal, o navă navighează pe Atlantic. Textul explicativ recent rescris a dezvăluit ca nava face referire la averea adunată de familia Boylston prin „trimiterea de sclavi africani și bunuri comerciale străine în America”. 

În nava pictată Applewhaite  a văzut o moștenire pe care corpul sau o împărtășește cu Universitatea. Numele său de familie, Applewhaite, îl moștenește din Norfolk, via Barbados, o insulă pe care Anglia a colonizat-o exclusiv pentru profitul deținătorilor de sclavi. În interiorul navei lui Boylston sigur se afla un corp maro, ca al său. Universitatea Harvard,  într-un mod singular, a devenit un spațiu în care student și lucrători învățau să-și conteste ambivalența față de nedreptate – atât din trecut, cât și din prezent – care este atât de comună acelora care „nu aparțin” normal, și care acum sunt „incluși” mai peste tot, inclusiv la Harvard. 

 

Aceasta posibilitate a devenit și mai reală, când, cu prietenii săi, Applewhaite s-a plimbat prin Harvard Art Museum și fostul administrator al sălii de mese din Adams House le-a arătat pictura sa preferată, Three Pairs of Shoes de Vincent van Gogh. Childs a arătat spre fiecare pantof, urmărind cu degetul atenția acordată de Van Gogh detaliilor care evocă osteneala pe care lucrătorii de la sfârșitul secolului al XIX-lea trebuie să o fi simțit: cutele umbrite de piele și șireturi întunecate dând fiecărei perechi o personalitate unică. Cu mișcări de pensulă precise, pictorul a contestat ideea că lucrătorii ar trebui să fie văzuți ca o masă omogenă. 

„Înfățișând pantofii împrăștiați deoparte după o zi grea de muncă, van Gogh ne-a invitat să ne imaginăm cum le arăta timpul liber.” Superb articol, erudit, emoționant, informativ… Citind acest articol, Harvard m-a impresionat din nou (și eu am fost o studentă străină la Harvard în 1993-94). Cu orice probleme s-ar confrunta această corporație, devin din ce în ce mai convinsă, Harvard le va rezolva. A publicat acest articol. Mai mult, Harvard încurajează solidaritatea dintre studenți și lucrători. Și face ceva mult mai subtil, schimbă valoarea epistemologică a solidarității: a transformat activismul, dintr-o forma de curaj, în „leisure time”, răgaz și timp liber, în cel mai subversiv corporatism posibil. E de admirat. 

 

Un an nou cu sănătate…

DANA  NEACȘU este doctor în filosofie, lector de drept la COLUMBIA LAW SCHOOL, din New York, profesor adjunct la BARNARD COLLEGE – Columbia University, dar și dâmbovițeancă de pe malurile Ialomiței…

 

Distribuie:

Regata Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro