ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI – Constantin VAENI: LOCUIRI CLANDESTINE SAU DESPRE MANIPULARE LA ROMÂNI

Unul dintre lucrurile pe care le urăsc cu adevărat este manipularea. Încerc să mă feresc cât mai mult de efectele nocive ale „bombardamentul” informațional și propagandistic, precum și de cele ale confuziei practicate de mass-media, acea mass-media care – bine strunită și instruită din umbră  și bine plătită – e îinsărcinată cu manipularea opiniei pubice prin toate mijloacele, dar mai ales prin dezinformare, omisiune, minciună, precum și prin revigorarea și/sau perpetuarea unor anumite subiecte, pe care le impune „atenției publice” prin readucerea lor, sau prin păstrarea lor timp de zile îintregi „în  prim-plan”, adică în atenția unor cât mai mari și mai diverse categorii de public. Sunt subiecte dintre acelea pe care, aceeași mass-media și „instituțiile abilitate” ale statului,  le-au mai „dezbătut” de vreo câteva zeci și zeci de ori până acum, în ultimii 15 -20 de ani, fără ca ceva semnificativ să se întâmple, ori să se rezolve… Sunt subiecte de natură să abată atenția, în mod evident, de la ceea ce este cu adevărat important și grav în actualitatea imediată, susținute fiind și prin caracterul populist și prin sentimentalismul grețos al discursurilor „jurnalistice”.  Încerc așadar, să-mi mențin atenția și luciditatea în stare de funcționare… Două dintre aceste „subiecte” cu care se încearcă în mod vizibil să se abată atenția lumii, pe cât posibil sau să se sape la rădăcina protestelor care au cuprins toată țara, cu privire la proiectul de lege trimis de către Guvern în Parlament, „proiectul” criminal cu ROȘIA MONTANĂ, sunt subiectul cu „câinii maidanezi” și variantele, încă neelucidate  ale morții acelui copil nevinovat ( Ionuț ), iar cel de-al doilea subiect e cel cu foștii torționari… Evident, ambele subiecte fac parte dintre acelea ce nu trebuiesc abandonate  cu lunile, sau cu anii – așa cum s-a întâmplat până acum. Problema câinilor maidanezi persista oricum, în mod firesc,  în rândul populației – din cauza tragediei întâmplate recent, cât și-a lipsei de rațiune și de echilibru cu care s-a încercat, ca de obicei, „grabnica” ei rezolvare, printr-o lege trecută la iuțeală prin Parlament, pe un fond emoțional extrem de puternic, care a divizat societatea românească, zile și zile în șir. Dar problema respectivă este și întreținută… la greu de către mass-media, de către televiziuni mai ales. E un subiect pe care „presa” nu-l lasă din mână nici s-o pici cu ceară… Și nu că nu-l lasă, îi „suflă și-n cărbuni” din toate foalele… Probabil că asta-i „indicația”, nu că nu mai pot dormi de grija maidanezilor comentatorii și moderatorii și prompteristele din toate televiziunile. În privința celuilalt subiect, ce observăm: că, de exemplu, dupa 23 de ani de la Revoluție, după aproape un sfert de secol adică, timp în care toți  factorii responsabili în frunte cu cei din toate Guvernele și din toate Parlamentele, cu Iliescu, cu Constantinescu și cu Băsescu – ăla de-a „condamnat” comunismul prin opereta pe „versuri” de Tismăneanu – deasemenea în frunte cu SRI, cu mărețul CNSAS și cu Procuratura Generală, toată lumea a dormit in cizme! Ori, să mi-i scoți acum „de urechi”, ca pe iepurașii din joben  și să-i expui la televizor întâi pe Vișinescu, acum pe Ficioru – repet, după 23 de ani –  mâine-poimâine pe cine știe ce alt „moș Medreagă”… și să asmuți opinia publică mai mult împotriva „pensiilor” lor, decât asupra nenorocirilor pe care le-au comis, Ei, dar SUPERIORII LOR  si SUPERIORII SUPERIORILOR LOR, despre care nimeni nu vorbește decât așa, în general, fără să auzim niciun nume și-un prenume, fărăa ca nicio persoană fizică să fi fost identificată și dovedită dintre cei care au conceput și au ordonat, cu creionul pe hârtie, crimele din acele vremuri? Și, mai ales, fără NICIO PERSOANĂ TRIMISĂ ÎN JUDECATĂ, CONDAMNATĂ și PEDEPSITĂ?  Pentru mine asta se chiamă nu doar ipocrizie, ci și manipulare ordinară… Subiectul e „de interes”, sigur că da!  Imaginile cu „dezhumările” unor victime asasinate cu 40 -50 de ani în urmă sunt tulburătoare și, pe lângă toate, fac „rating”. Dar, de ce abia acum, după 23 de ani v-ați trezit? Cât despre „chestia” cu pensiile mari pe care le primesc – tot de peste 20 de ani – foștii torționari, rămași încă în viață,  în comparație cu pensiile de mizerie ale unora dintre fostele victime, rămase și ele în viață și-n general în comparație cu pensiile umilitoare ale unei mari mase de pensionari din România de azi, ÎNTREB… și-i întreb pe cei din mass-media, de ce nu dezbat corect „chestiunea”? Cine le-a dat pensiile acelea mari, foștilor torționari?… Pentru că ele, pensiile, au fost obținute pe vechime în „muncă” și probabil și pe cine știe ce „sporuri”… Cine, ce oameni au creat o astfel de „legislație” încât acest lucru să fie posibil? Spuneți-le pe nume… Foștii torționari, precum și alte categorii de nemernici care-ar trebui trimiși în judecată pentru tot felul de nenorociri din vechiul regim nu „și-au dat ei”, cu japca, așa de capul lor,  pensiile astea mari… Li s-au acordat, repet, prin lege și prin tot felul de alte acte „normative” aflate în vigoare de 23 de ani ! Voi ce-așteptați, să fi venit fostul torționar Vișinescu, sau ăsta … de-acum, Ficioru și să zică: „eu am fost torționar, am făcut rele… nu merit o pensie asa mare? După părerea mea, dacă presa vrea să ceară socoteală cuiva, în numele opiniei publice, s-o ceară adevăraților vinovați, cu numele și prenumele lor – celor care au dat asemenea pensii, nu celor care le-au primit, pentru „vechime în câmpul muncii”… Și puneți întrebarea corect și până la capă : nu de ce sunt MARI pensiile foștilor torționari, ci de ce sunt atât de MICI pensiile celorlalți, ale fostelor victime rămase în viață și ale noastre, ale tuturor. Pentru că și unele și altele au fost decise de aceeași oameni, prin aceleași „acte normative”, aflate în vigoare și în acest moment…

 

CONSTANTIN  VAENI  este un mare regizor al cinematografiei naționale, un poet al secvențelor și un maestru al monologului interior, așa cum s-a scris, un drumeț în calea lupilor de ieri și de azi…

 

Citeşte şi

NERO,  BRAC GERMAN, episodul cinci din romanul foileton al scriitorului Ionuț  CRISTACHE; locul, Portugalia…

PICĂTURA  CHINEZEASCĂ, locuri și locuiri concentrate…

Un… loc nou, o locuire nouă, INTERFERENȚE, cu Pompiliu ALEXANDRU  și  Puiu JIPA

AMERICA  LA  NOI  ACASĂ, cu doamna  Dana NEACȘU, se întoarce la locul ei de onoare…

REVENIRI… La locul potrivit, un interviu cu un tânăr intelectual, filosof de elită, domnul Pompiliu  ALEXANDRU…

LECȚIA  DE  ZBOR, cu Ioana PIOARU și locuiri mohorâte despre arta la cratiță…

REFLECȚII  PEDAGOGICE, cu Alexandra  BÂRSAN  VLADOVICI…

CULTURA  URBANĂ, cu Pompiliu ALEXANDRU, cel care ne-a propus tema despre LOCURI  ȘI  LOCUIRI…

Teodor Constantin BÂRSAN  și  CULTURA  LA  MARGINEA  ȘOSELEI…

MELANCOLII cu doamna Constanța POPESCU…

AȘA  O  LIPSĂ  DE  INCULTURĂ, rubrica locuită săptămânal de marele actor Puiu  JIPA…

Cătălina  CRISTACHE  și PLIMBĂRI BUCUREȘTENE…

LONDRA  LA  PAS și Cristian Gabriel GROMAN…

Daniel TACHE și  rubrica sa CULTURA  ONLINE…

CULTURĂ  ȘI  EDUCAȚIE, cu doamna Mihaela  MARIN…

CULTURĂ  ȘI  ISTORIE, cu doctorul în istorie Radu STATE…

ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI, cu doamna Mariana OPREA STATE…

Bogdan Mihai VLĂDUCĂ, adică JUNIOR DE WORCESTER…