Dacă tonul foii noastre e uneori de o extraordinară asprime, cititorii desigur vor vedea asta şi, nu vor uita ce cumplită e starea de lucruri în care se află ţara şi că până și lui Tacit limba Duhului Sfânt abia i-ar ajunge să zugrăvească extrema decădere socială a României şi primejdiile care atârnă asupra ţării, nedându-i răgaz de a-şi veni în fire” (Mihai Eminescu, articol în ziarul Timpul, 20.05.1879).
România este sub asediu, acum ca şi atunci. În fond nu s-a schimbat mai nimic. Nimic în afară de tehnicile şi metodele de manipulare a populaţiei. Aşadar, limbajul care oferă legitimitate infracţiunii, cuvântul care legitimizează crima… Nicăieri nu se poate observa asta mai bine, decât în cazul Roşiei Montane. Premierul Victor Ponta a atras atenţia că „singura problemă este cuvântul cianură”. Cu alte cuvinte, cianura în sine nu e o problemă, doar cuvântul îi dă această dimensiune înfricoşătoare. Cianura e o substanţă inofensivă, care în fond nu face nimănui, nimic rău, nu poluează mediul, nu distruge, nu împiedică oamenii să locuiască într-o zona frumoasă cu tradiţii şi cu o istorie mai veche decât isi pot imagina cei din conducerea Corporaţiei binevoitoare. Dar ce contează pentru RMGC, oamenii care locuiesc acolo de sute de ani? Pentru corporaţii şi guverne, oamenii sunt simple statistici. Simple obstacole ce trebuie înlăturate… De ce ar locui oamenii într-o zona fără „potenţial turistic”, de ce s-ar opune unui „proiect valoros” României? Roşia Montană nu este un loc, o locuinţă, pentru ei Roşia Montană este doar o mină, un mod de a face bani.
Ponta pare să spună că oameni sunt reticenţi în faţa progresului, iar acest tip de atitudine mă face să mă gândesc la toţi cei care distrug mediul în favoarea creşterii capitalului propriu. Dar războiul acesta dintre RMGC, Ponta pe de-o parte şi manifestanţii, văzuţi de guvern ca o mâna de golani, huligani (din nou acest limbaj folosit de către comunişti şi neocomunişti) este un război al declarațiilor, al vorbelor. Desigur, atunci când reduci o crimă abominabilă (cum este aceea a exploatării cu cianură a Roşiei Montane) la dimensiunea ei lingivistica, scopul este să-i reduci din importanţă. Cam pe asta contează domnul prim-ministru.
Eu l-aş ruga pe domnul Ponta să ia o pastilă de cianură. Cu siguranţă că, dacă doar numele cuvântului în sine e problema, nu-i va face niciun rău. Chiar aşa, domnule Ponta, luati o pastilă de cianură şi autosugestionaţi-va să credeţi că e aspirină, sau numiţi-o direct aspirină. Eu zic că v-ar lăsa durerea de cap, de tot… pentru eternitate! Ce locuri și ce locuiri avem! Nici Eminescu n-ar putea să înțeleagă mare lucru…
TEODOR CONSTANTIN BÂRSAN este sociolog, locuiește la Sibiu, e un tânăr și talentat poet și prozator și nu uită Târgoviștea adolescenței lui…
Citește și:
PICĂTURA CHINEZEASCĂ, locuri și locuiri concentrate…
Un… loc nou, o locuire nouă, INTERFERENȚE, cu Pompiliu ALEXANDRU și Puiu JIPA
Domnul Constantin VAENI, în căutarea locurilor ascunse din ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI…
AMERICA LA NOI ACASĂ, cu doamna Dana NEACȘU, se întoarce la locul ei de onoare…
LECȚIA DE ZBOR, cu Ioana PIOARU și locuiri mohorâte despre arta la cratiță…
REFLECȚII PEDAGOGICE, cu Alexandra BÂRSAN VLADOVICI…
CULTURA URBANĂ, cu Pompiliu ALEXANDRU, cel care ne-a propus tema despre LOCURI ȘI LOCUIRI…
MELANCOLII cu doamna Constanța POPESCU…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ, rubrica locuită săptămânal de marele actor Puiu JIPA…
Cătălina CRISTACHE și PLIMBĂRI BUCUREȘTENE…
LONDRA LA PAS și Cristian Gabriel GROMAN…
Daniel TACHE și rubrica sa CULTURA ONLINE…
CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE, cu doamna Mihaela MARIN…
CULTURĂ ȘI ISTORIE, cu doctorul în istorie Radu STATE…
ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI, cu doamna Mariana OPREA STATE…
Bogdan Mihai VLĂDUCĂ, adică JUNIOR DE WORCESTER…